Moscova nu renunță la Moldova

Pe data de 24 aprilie, Procuratura Moldovei a depus o plângere penală împotriva Evgheniei Guțul, bașkanul (guvernatoarea) Găgăuziei, o regiune autonomă din Moldova. Găgăuzii sunt o minoritate etnică ortodoxă, vorbitoare de limbă turcă, stabilită în Moldova spre sfârștul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Șefa acestei regiuni autonome, care, în perioada 2002 – 2022, a fost secretara Partidului Șor, un partid interzis care aparținea oligarhului prorus Ilan Șor, este acuzată că ar fi transferat bani în numerar din Rusia în Moldova. Fondurile au fost folosite în vederea organizării unor demonstrații de protest antiguvernamentale, relatează stiripesurse.md

Guțul respinge toate acuzațiile. Mai mult, ea pretinde că dosarul împotriva sa ar fi fost „inventat” de Maia Sandu, președinta moldavă, și de partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Totuși, Guțul recunoaște că este o simpatizantă prorusă. Ea efectuează dese vizite la Moscova.

De ce este important acest lucru? Cu mai puțin de doi ani în urmă, pe data de 23 iunie 2022, liderii UE i-au acordat Moldovei statutul de candidată la Uniunea Europeană. De doi ani, Moldova, cea mai săracă țară europeană, a fost guvernată de politicieni prooccidentali. Țara a fost recompensată pentru reformele aplicate, printre acestea numărându-se și independența Moldovei față de resursele energetice rusești.

Lansată pe data de 24 februarie 2022, agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei a jucat un rol important în decizia liderilor UE. Oricare vor fi fost adevăratele motive ale Bruxelles-ului atunci când a aprobat integrarea moldovenilor, devenea evident că oficialii Kremlinului vor încerca să saboteze ambițiile prooccidentale ale Chișinăului.

Recent, Transnistria, o republică autoproclamată din Moldova unde trupele rusești pozează în forțe de menținere a păcii, a fost considerată drept principalul suspect care ar face ca ambițiile proocidentale moldovene să aibă un impact negativ. Presa internațională a avertizat că este posibil ca Transnistria să fie folosită ca pivot al provocărilor ruse, provocări care ar putea destabiliza situația țării în drumul său spre Uniunea Europeană. Deși s-au semnalat o serie de incidente, consecințele nu au fost grave, cel puțin deocamdată.

În următoarele luni, Moldova ar urma să se confrunte cu o serie de probleme. Alegerile prezidențiale sunt programate în octombrie, împreună cu un referendum pe tema eventualei aderări a țării la Uniunea Europeană. În plus, pe la mijlocul anului viitor, au fost anunțate alegeri parlamentare. Moscova ar putea să vadă aceste evenimente ca pe o ocazie de a îndepărta Chișinăul de aspirațiile sale prooccidentale. În același timp, Găgăuzia – ca de altfel și Transnistria – a fost pentru Rusia, timp de ani de zile, o prețioasă unealtă a Rusiei în vederea destabilizării situației politice din Moldova. În anii următori, Putin ar putea folosi Găgăuzia drept pârghie politică, atât acum, cât și în 2025, ca să-și atingă obiectivele.

Reuniune la Moscova

Pe data de 21 aprilie 2024, într-un hotel din Moscova, partidele proruse din Moldova asociate cu Ilan Șor au pus bazele blocului electoral Pobeda (Victoria). În țara sa, acest oligarh a fost condamnat pentru corupție și delicte de ordin financiar, iar în 2019, el s-a refugiat în Israel ca să ocolească procesul. În prezent, el este șeful noului bloc format, iar Guțul e secretar executiv al Consiliului Politic Pobeda.

Strânsa colaborare dintre Șor și Guțul nu este o surpriză, având în vedere că Guțul a ajuns guvernator (bașkan) datorită lui Șor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor găgăuze din 2023, Guțul era o juristă oarecare. Ulterior, ea a candidat din partea lui Șor la alegerile pentru funcția de guvernator și, în urma unui al doilea tur de scrutin, a reușit să câștige. La vremea aceea, partidul era cunoscut mai ales prin faptul că organiza regulat proteste antiguvernamentale finanțate de Șor, care se afla în exil.

Odată devenită guvernator, Guțul și-a concentrat imediat atenția asupra Moscovei, acuzând Chișinăul că dorește să rupă relațiile cu Rusia, partenera sa. Iată și un citat – „Întreținem niște relații istorice și un parteneriat care a fost și va rămâne folositor”. Ea a anunțat totodată că va cere ajutorul Rusiei în cazul în care Moldova ar înceerca să se unească cu România, având în vedere că, în perioada interbelică, cele două țări făceau parte din același stat.

Cu alte cuvinte, bașcanul găgăuz adoptă o politică pro-Kremlin și o poziție de confruntare față de autoritățile prooccidentale din Moldova, respectiv președinta Maia Sandu și partidul PAS, care deține majoritatea parlamentară.

Merită observat și faptul că, de la începutul acestui an, Guțul a vizitat Moscova. În cursul vizitelor sale, ea a fost primită de Vladimir Putin și de președintele Consiliului Federal, Valentina Matvienko. Am menționat deja că, în luna aprilie a acestui an, ea a participat la înființarea blocului electoral prorus Pobeda.

Acum, rămâne de văzut dacă Moscova ar profita de eventuala punere sub acuzare a Evgheniei Guțul în fata unui tribunal moldovean și care ar fi reacția găgăuzilor. Asta ar putea fi o surpriză, având în vedere că Guțul este deja șefa acestei regiuni autonome, fiind totodată și protejata oligarhului Șor, pe care însă nu toată lumea îl place.

Găgăuzia, un Donbas moldovenesc?

O serie de relatări apărute în presă avertizează că s-ar putea ca Găgăuzia să devină o problemă importantă pentru Chișinău, asemănătoare cu cea din Transnistria. Totuși, o comparație între autonomia Găgăuziei și Donbasul ucrainean pare să fie exagerată. Asta din cauză că găgăuzii reprezintă doar 5% din populația Republicii Moldova. În plus, spre deosebire de Donbas, Găgăuzia autonomă nu se află la frontiera cu Federația Rusă, ci este situată în interiorul statului moldovean. Frontierele cele mai apropiate sunt cu România și cu Ucraina, astfel încât eventualii separatiști nu se pot aștepta la sprijin militar. În plus, oficialii moldoveni vizitează regulat Găgăuzia ca să se întâlnească cu lideri locali și cu reprezentanți ai guvernului și ca să mai reducă din retorica anti-Chișinău a guvernatoarei Guțul.

S-ar putea ca Moscova să încerce să manipuleze opinia publică și să folosească Găgăuzia în propaganda dinaintea alegerilor din toamnă. Ea ar putea susține din nou că populația rusofonă este persecutată, având în vedere că majoritatea găgăuzilor vorbesc limba rusă. În Găgăuzia, propaganda pro-Kremlin a atras deja o semnificativă atenție, iar scurtele convorbiri dintre Guțul și Putin au ocupat un spațiu surprinzător de mare în presa rusă. Lidera găgăuză a fost și invitată a emisiunii ‚O seară cu Soloviov’ – o importantă emisiune de actualități a televiziunii ruse.

Nu există nicio îndoială că, pentru Kremlin, Găgăuzia devine o prețioasă pârghie în vederea pregătirii terenului înaintea apropatelor alegeri prezidențiale din Mooldova și a referedumului pe tema aderării la UE. La fel de probabil, atât Rusia, cât și axa Evghenia Guțul – Ilan Șor vor face tot ce vor putea ca să reducă sprijinul față de Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat, și pentru a-i încuraja pe oameni să boicoteze referendumul ca să dovedească că o asemenea susținere nu are niciun rost. Este greu de prevăzut cât de eficiente vor fi asemenea acțiuni. Totuși, niște sondaje recente sugerează că Igor Dodon, fostul șef al statului și actual lider al partidului socialist prorus, are șanse mai mari să cîștige un al doilea tur de scrutin comparativ cu prooccidentala Maia Sandu.

În încheiere, merită menționat și faptul că evenimentele de pe frontul ucrainean ar putea avea un impact asupra politicii și asupra voturilor din Moldova. Dacă experimentele Rusiei repurtează un succes, la putere vor ajunge politicienii pro-Kremlin. Dacă Rusia eșuează, atunci poziția prooccidentală a Chișinăului s-ar întări.