Premium
De mai bine de o lună, Germania blochează pachetul de ajutor de 9 miliarde de euro care ar trebui să reprezinte principala formă de sprijin al UE pentru Ucraina. Blocajul, confirmat de diverși protagoniști atât la Kiev, cât și la Bruxelles, ar putea fi unul dintre motivele care l-au determinat sâmbătă pe Volodimir Zelenski să îl demită brusc și destul de brutal pe ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrei Melnik, notează publicația italiană Corriere della sera.
Există însă și un alt motiv în spatele nervozității președintelui ucrainean din aceste ore: suspiciunea că guvernul de la Berlin se pregătește să încalce unele sancțiuni împotriva Moscovei pentru a recupera livrările de gaz rusesc prin gazoductele Nord Stream.
Ambele probleme frământă de câteva zile guvernul ucrainean și relațiile cu Bruxelles-ul, fără ca o soluție să fie încă la vedere. Opoziția germană față de pachetul de ajutor nu pare să aibă legătură cu criza gazelor, astfel încât probabil că nu reflectă o încercare a Berlinului de a flata Moscova chiar în momentul în care Kremlinul face manevre pentru a întrerupe livrările de energie către Europa. Cu toate acestea, obstacolele Berlinului în calea acordării de împrumuturi Ucrainei rămân formidabile.
Ideea ajutorului de 9 miliarde, lansată în primăvară de către Comisie, a fost confirmată de toți liderii Uniunii Europene la sfârșitul lunii mai. Proiectul prevede împrumuturi la Kiev rambursabile după 25 de ani și efectiv fără dobândă, grație unor fonduri pe care Comisia însăși le-ar colecta prin emiterea pe piață a unor obligațiuni garantate de statele europene. Dar Germania, cel mai mare și cel mai solid dintre garanții acestei forme de euroobligațiuni, se opune, după ce inițial a dat avizul conform la nivelul liderilor.
Ministrul de finanțe de la Berlin, liberalul Christian Lindner, nu apreciază faptul că Bruxellesul recurge la datoria comună europeană în criza ucraineană, după ce a făcut-o în timpul pandemiei. Deocamdată, politicianul german și-a dat acordul doar pentru o primă tranșă de un miliard, ale cărei venituri ar trebui să fie plătite Kievului până în iulie. Între timp, timpul trece, Kievul susține că are nevoie de un ajutor de 5 miliarde de dolari pe lună, iar ipoteza este că Ucraina va intra în incapacitate de plată la scadența unei datorii externe de 900 de milioane de euro, în septembrie.
Mai complicată, dacă se poate, este chestiunea gazului destinat Germaniei. Monopolul rus Gazprom a anunțat o primă reducere a livrărilor pe Nord Stream cu 60%, apoi o a doua de până la 90% oficial între 11 și 21 iulie , oferind un motiv tehnic doar în aparență: gazoductul din partea rusă funcționează în ritm redus pentru că lipsește o turbină Siemens, trimisă deja la reparat în Germania și care nu s-a mai întors pentru că face obiectul unor sancțiuni.
Prin urmare, potrivit Moscovei, Germania rămâne fără gaz pentru că aplică măsurile europene împotriva Rusiei. La urma urmei , blocarea pieselor de schimb tehnologice și industriale este considerată cea mai eficientă armă pe care o are Europa în mână pentru a slăbi Rusia și regimul său. Între timp, Siemens a trimis turbina Gazpromului pentru a fi reparată în Canada, care, de fapt, o reține în aplicarea sancțiunilor.
În urmă cu două zile a avut loc punctul de cotitură care l-a făcut pe Zelenski să se înfurie: ministrul Economiei, Robert Habeck, liderul Verzilor, a cerut și a obținut returnarea turbinei din Canada în Germania, dând semne clare că vrea să o trimită înapoi în Rusia. "Dacă există o problemă legală pentru Canada, cer ca turbina să nu fie trimisă în Rusia, ci la noi. Suntem nevoiți să cerem cu inima strânsă - a declarat Habeck -. Avem nevoie de capacitățile Nord Stream pentru a umple depozitele de gaz".
