Premium
Formul Judecătorilor a postat pe site o decizie a CEDO din 2015, care ar arata că și dacă desemnarea unui judecător într-un complet de 5 nu a fost efectată aleatoriu, nu rezultă încălcarea exigențelor de imparțialitate. În replică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține că în cazul componenței completurilor de 5 judecători formate din 2014 până în 2018 este vorba de "o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a CCR".
"simple precizari, referitoare la Hotararea CEDO din 2015.....!
Prin Hotărârea pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei, CEDO a stabilit, că ”este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției”.
În România, prin Decizia Curții Constituționale nr.685/2018, definitivă și general obligatorie, s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr.255/2013.
Nu este vorba, așadar, despre un caz singular/specific, precum în cauza soluționată de CEDO, care a analizat, în acel context factual, desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători. Nu este vorba nici despre vreo controversă doctrinară ori divergență jurisprudențială în privința desemnării judecătorilor completelor de 5 judecători, ci de o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a CCR. Această decizie nu poate fi lipsită de efecte juridice, întrucât nu o permite Constituția României și pentru că, așa cum CEDO reține, și repetăm, ”este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției”", a scris Tudorel Toader pe Facebook.
Reactia ministrului vine dupa ce Forumul Judecatorilor a postat pe site paragrafe dintr-o decizie a CEDO din 2015, in care se arata :„Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere”.
"În hotărârea pronunţată la 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva c. Bulgariei, nr.43800/12, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut următoarele:
„106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art.6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art.6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată „independentă“, în sensul art.6 par.1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art.6 par.1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).
(…)
În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere", a transmis Formulul Judecatorilor.
