DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

PDL transmite 10 propuneri FMI pentru dezvoltarea României și ridică 2 întrebări

andreea paul
Iată scrisoarea adresată de PDL către delegația FMI:   PDL transmite 10 propuneri FMI pentru dezvoltarea României și ridică 2 întrebări PDL, consecvent ideii de dezvoltare a României prin investiții, solicită FMI să ceară Guvernului României să-și schimbe politicile fiscale. Impunerea de taxe și impozite, directe sau indirecte, pentru a acoperi incapacitatea Guvernului de a performa, apasă greu pe viața de zi cu zi a populației, iar pe termen mediu și lung va bloca dezvoltarea României. Politica fiscală promovată de actualul Guvern nu generează o creștere economică care să ajute România să recupereze într-un interval rezonabil de timp decalajul de dezvoltare față de UE. PDL solicită FMI să răspundă la două întrebări punctuale și propune 10 soluții pentru dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă. Întrebări:
  1. De ce ritmul de creștere al PIB-ului potențial al României s-a redus de la 5% și rămâne la un nivel scăzut în timpul programului de asistență al FMI, dar continuați să susțineți același tip de politică monetară și fiscală, în pofida acestui rezultat?
  2. Cum veți acționa pentru respectarea statului de drept în România în condițiile în care președintele României, Traian Băsescu, nu a aprobat Guvernului un mandat de negociere și încheiere a unui acord internațional cu FMI?
Soluții:
  1. Renunțarea la creșterea impozitelor, la introducerea de noi taxe și anularea taxei de 7 eurocenți pe litrul de carburant.
  2. Continuarea efortului de reducere a taxelor și tarifelor parafiscale început în timpul guvernării PDL.
  3. Stimularea investițiilor private prin reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale la angajator și scutirea de la impozit a profitului reinvestit.
  4. Alocarea de fonduri pentru susținerea IMM-urilor și pentru crearea de locuri de muncă și înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Întreprinzătorului (ANPI).
  5. Renunțarea la tăierea surselor de finanțare pentru investiții publice în infrastructură, sănătate, educație și agricultură în favoarea cheltuielilor pre-electorale.
  6. O nouă lege a insolvenței.
  7. Creșterea transparenței cheltuirii banilor publici și eliminarea oricăror criterii politice în cheltuirea acestora.
  8. Accelerarea absorbției fondurilor europene.
  9. Implementarea reformei în sistemul sanitar.
  10. Profesionalizarea practicilor de management în companiile de stat și suspendarea calendarului de liberalizare a prețurilor la gazele naturale.
  Argumente: 1. Renunțarea la creșterea impozitelor, la introducerea de noi taxe și anularea taxei de 7 eurocenți pe litrul de carburant. a)      PDL consideră că nu este nevoie de taxe noi într-un an în care creșterea economică se estimează la 2,2% în 2014, după o creștere de 2,7% (în primele 9 luni din 2013), în care sumele primite de la UE au crescut cu 12%, iar cheltuielile cu investițiile publice au fost tăiate cu 10%. b)      Populația și firmele nu mai pot fi suprataxate. Ajustările din ultimii ani au fost severe atât în mediul public, cât și în mediul privat.
  • Deficitul de cont curent a fost de 12% din PIB în anul 2008, iar în prezent ajunge la  aprox. 1% din PIB în anul 2013.
  • Deficitul bugetar de 5,7% în anul 2008 și de 9% din PIB în anul 2009 s-a ajustat constant până la 2,52% din PIB în anul 2013.
c)      Strategia de creștere a veniturilor bugetare prin taxare nu este eficientă. 34 de taxe noi și impozite majorate au fost introduse din 2013 până în prezent. Veniturile bugetare au crescut cu doar 3,6% în anul 2013, după introducerea noilor taxe, deși creșterea economică a fost de 2,7% în primele 9 luni din 2013, în timp ce în anul 2012, înainte de introducerea taxelor, veniturile bugetare au crescut cu 6,2% în condițiile unei creșteri economice de numai 0,7%. Grav este că veniturile au avansat cu doar 3,6%, sub inflaţia medie de 4% de anul trecut. Actualul Guvern a eșuat în atingerea țintei veniturilor bugetare pe anul 2013: și-a propus o țintă de 33,6% din PIB pe anul 2013, dar a reușit să colecteze venituri bugetare de numai 32% din PIB, stabilind „performanța” uneia dintre cele mai slabe rate de colectare din ultimul deceniu. d)     În schimb, evaziunea fiscală se ridică la 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educației și sănătății, în creștere sub guvernarea USL. Guvernul pierde 10 miliarde euro anual doar din TVA-ul necolectat. În aceste condiții, România are cele mai mari pierderi din colectarea TVA din întreaga Europă. e)      Acciza de 7 eurocenți pe litru de carburant înseamnă, de fapt, un plus de 8,7 eurocenți pe litru după aplicarea TVA, adică 39 de bani plătiți suplimentar de români pe fiecare litru de benzină sau motorină, la un curs mediu de 4,5 lei/euro. Mediul de afaceri critică aspru această măsură, iar reprezentanţii patronatelor anunţă scumpiri în lanț. Ministerul Finanțelor Publice estimează că noua taxă înseamnă o creștere cu 2,3 mld. lei a veniturilor la buget. În loc de introducerea acestei taxe, PDL propune ca 1,3 mld. lei să provină de la programele finanțate din rațiuni pur electorale prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar restul de un miliard de lei din creșterea veniturilor bugetare în urma restructurării ANAF și a îmbunătățirii colectării. 2. Continuarea efortului de reducere a taxelor și tarifelor parafiscale început în timpul guvernării PDL Guvernarea PDL a reușit înjumătățirea numărului de taxe și tarife de la începutul anului 2009 până în aprilie 2012: 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul guvernării. În schimb, USL a blocat acest efort și a introdus 34 de taxe noi și impozite majorate până în prezent. Astăzi, mediul de afaceri reclamă nivelul ridicat al fiscalității, conform sondajului BNR din perioada aprilie – septembrie 2013. USL este lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări legislației fiscale din ultimii 10 ani. Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală au fost modificate de 127 ori de la intrarea lor în vigoare, în anul 2004 și până în prezent. În numai 21 luni de guvernare, actualul Guvern a produs 37 de modificări asupra celor două coduri, adică legislația fiscală a suferit, în medie, câte două modificări pe lună, fără consultare publică și fără să respecte legea responsabilității fiscale. 3. Stimularea investițiilor prin:
  1. Reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale la angajator. O asemenea măsură presupune un deficit bugetar mai mare cu 0,5%-0,6% din PIB, conform estimărilor Consiliului Fiscal. Pentru a nu încălca angajamentul de consolidare fiscală, PDL propune două măsuri alternative: creșterea veniturilor bugetare în urma reorganizării ANAF sau reducerea cheltuielilor bugetare pro-electorale. De asemenea, PDL se declară de acord cu soluția propusă de Consiliul Fiscal, privind introducerea graduală a acestei măsuri.
  2. Scutirea de la impozit a profitului reinvestit. Măsura a fost implementată, sub diverse forme în anii anteriori și s-a dovedit o măsură eficientă de a stimula retehnologizarea și a procura echipamentele necesare producției. În plus, măsura nu produce pierderi la bugetul de stat.
4. Alocarea de fonduri pentru susținerea IMM-urilor și pentru crearea de locuri de muncă și înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Întreprinzătorului (ANPI). a)      USL a înregistrat eșecuri în lanț în dezvoltarea și susținerea IMM-urilor. La momentul actual, starea generală a IMM-urile este una nefastă, în condiții generale de creștere economică. Avem numai 24 de IMM-uri raportat la mia de locuitori față de media europeană de 41 de IMM-uri la 1000 locuitori. Ignorarea acestei probleme are repercusiuni severe asupra dezvoltării economice, întrucât starea IMM-urilor românești nu descrie altceva decât condiția mediocră a clasei de mijloc. În plus, numărul IMM-urilor raportat la mia de locuitori a scăzut cu 3,1% în perioada 2008-2013, în timp ce media UE a crescut cu 0,5%, conform ultimelor date oficiale disponibile. b)      În aceste condiții, Ministerul Economiei nu a fost capabil să lanseze niciun program-suport nou pentru IMM-uri și a ignorat vocea puternică a mediului de afaceri care solicita creșterea finanțării. Realitatea indică faptul că fondurile alocate IMM-urilor în acest an au fost reduse cu 27%, de la de la 115 milioane lei în anul 2013 la 84 milioane lei în anul 2014. În aceste condiții, situația șomajului este dramatică: în ultimul an, numărul șomerilor a crescut cu 48.000 de persoane. c)      PDL susține, de asemenea, crearea Autorității Naționale pentru Protecția Întreprinzătorului (ANPI), ca o unealtă eficientă în semnalarea abuzurilor statului asupra întreprinzătorilor privați. 5. Renunțarea la tăierea surselor de finanțare pentru investiții publice în infrastructură, sănătate, educație și agricultură în favoarea cheltuielilor pre-electorale. a)      Investițiile publice au fost tăiate cu 10% în anul 2013, în timp ce cheltuielile de personal au crescut cu 13,5% și cele cu bunurile și serviciile cu 12%. b)      Investiţiile au ajuns la o pondere de 5,1% din PIB, cel mai mic nivel din ultimii ani. c)      În plus, în anul 2013 a crescut ponderea cheltuielilor curente la 76% în total cheltuieli, foarte aproape de nivelul anului 1990 (79%) arătând că statul nu are interes pentru investiții. d)     Programele majore de investiții naționale au fost ratate. De când este la guvernare, USL nu a fost în stare să pornească niciun proiect propriu de construcție de infrastructură, iar toate investițiile începute înainte de 2012 și care aveau termen de finalizare în 2013-2014 sunt în întârziere datorită tăierii alocărilor bugetare. Din această cauză mii de locuri de muncă se pierd și cresc cheltuielile cu asistența socială. USL nu a fost capabil să realizeze finalizeze la timp Master Planul pe Transporturi, iar noile proiecte propuse se bazează strict pe interesele electorale ale USL e)      Ministerul Sănătății a fost cel mai sărăcit, primind în anul 2014 cu aproape 19% mai puțin față de 2013, în condițiile în care au fost majorate contribuțiile sociale de sănătate pentru veniturile din chirii. f)       Bugetul educaţiei a fost afectat puternic la prima rectificare bugetară din anul 2013: au fost tăiate 235,6 milioane lei, bani necesari pentru finalizarea lucrărilor de construcţie sau reabilitare a şcolilor şi grădiniţelor, decontarea transportului şcolar, achiziționarea manualelor sau repornirea cercetării. Suma de 130 milioane lei primită în plus de Minister în anul 2014 față de 2013 este suficientă numai pentru a acoperi majorarea salariului minim și creșterea cu 10% a salariilor mici din învățământ. g)      USL a promis mai mulți bani pentru agricultură, dar în anul 2013 a redus bugetul alocat agriculturii de două ori. 6. O nouă lege a insolvenței. De la începutul crizei, 130 de mii de companii au intrat în insolvență. Anul trecut, sub guvernarea USL, s-a înregistrat apogeul cu peste 29.500 de cazuri. Firmele intrate în insolvenţă anul trecut aveau aproape 150 de mii de angajaţi, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Faţă de anul 2012, numărul insolvenţelor a crescut cu 10%, iar faţă de 2008 este dublu. Mai mult, România este pe locul 102 în lume și pe ultimul loc în UE în ceea ce privește rezolvarea insolvențelor. Actualul guvern a eșuat în a propune un Cod al Insolvenței menit să ofere o șansă companiilor pentru a se reorganiza. 7. Creșterea transparenței cheltuirii banilor publici și eliminarea oricăror criterii politice în cheltuirea acestora. Mai multă transparență a cheltuielilor publice înseamnă mai puțină corupție și un spor de creștere economică. Beneficiile economice totale directe și indirecte ale transparentizării informațiilor publice ar putea genera o creștere a PIB cu un punct procentual, conform studiilor OECD. În schimb, la momentul actual asistăm la împărțirea banilor în scopuri pur electorale. a)      În bugetul pentru anul 2014, fondurile alocate Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) au crescut cu 34% față de anul trecut, iar bugetele programelor cu dedicație electorală, prin care se împart banii primăriilor, au crescut de 4,6 ori. b)      Din buget, MDRAP a alocat 61 milioane lei către Consiliile Județene în primele 9 luni din anul 2013. Toți banii sunt împărțiți între cele două partide politice principale ale alianței de guvernare: PSD – 69% și PNL – 31%. Cea mai mare sumă, adică 10% din acești bani, au mers în Teleorman, chiar județul ministrului Dragnea. c)      210 milioane lei au fost alocați de MDRAP Consiliilor Locale din peste 860 de localități și s-au dus în proporție de 70% către USL: PSD – 42%, PNL – 25% în primele 9 luni din anul 2013. În plus, 150 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară s-au alocat la finalul anului 2013 Consiliilor Județene, în proporție de aproape 90% USL-ului: PSD – 51%, PNL – 38%. 8. Accelerarea absorbției fondurilor europene Fondurile europene s-au dovedit anul trecut a fi o sursă importantă de creștere economică. Abia acum am început să vedem rezultatele contractelor semnate în anii 2010-2011, și încă mai avem de contractat 1 miliard de euro din alocarea pentru anii 2007-2013. România este deja în urmă cu stabilirea priorităților pentru perioada 2014-2020 și cu stabilirea sistemului de management și control funcțional în ceea ce privește folosirea fondurilor europene. Acordul de parteneriat trimis Comisiei Europene de către Guvernul României în luna octombrie a anului trecut a fost criticat dur pentru lipsa de viziune, obiective și indicatori. PDL a solicitat Guvernului o dezbatere deschisă pe tema fondurilor europene pentru a nu mai repeta greșelile făcute în anul 2007. Considerăm că sistemul de management al fondurilor structurale ar trebui să fie mai descentralizat în modul de implementare, cu organisme regionale intermediare care să dețină mai multă putere în stabilirea priorităților și a contractărilor. Programul cu cel mai mare succes în perioada 2007-2013 a fost Programul Operațional Regional, în cadrul căruia Agențiile de Dezvoltare Regională au avut un rol major în implementare. Acest management regional ar trebui să fie supravegheat de sisteme de control mai puternice atât din partea instituțiilor naționale, cât și a auditorilor independenți. Considerăm că este oportun ca misiunea FMI - Comisia Europeană - Banca Mondială să solicite Guvernului României mai multă transparență privind perioada de programare 2014-2020. Nu au fost publicate spre consultare nici Acordul de Parteneriat revizuit care urmează să fie trimis la Bruxelles, nici draft-urile programelor operaționale. Este improbabil ca România să folosească anul acesta fonduri din bugetul alocat pentru perioada 2014-2020. 9. Accelerarea reformei în sistemul sanitar. USL și-a asumat responsabilitatea de a defini pachetul de servicii de bază în toamna anului 2013; l-a supus însă atenției publice abia pe finalul anului. Recent, ministrul sănătății a anunțat că pachetele de servicii medicale nu vor intra în vigoare în luna martie a acestui an, iar termenele de intrare în vigoare au fost din nou devansate: aprilie 2014 pentru pachetul de servicii de bază, august 2014 pentru  pachetul de programe naţionale și ianuarie 2015 pentru pachetul minim de servicii medicale. Din reforma cuprinzătoare a sistemului sanitar la care s-a obligat, USL a reușit să implementeze, de la 1 ianuarie 2014, numai partea care prevede introducerea de taxe noi prin lărgirea bazei de contribuţii la fondul de sănătate și includerea în baza de contribuţii a veniturilor obţinute din chirii. PDL susține, de asemenea, o finanțare  adecvată și transparentă a sistemului de învățământ sanitar și a sistemului de sănătate, esențială pentru supraviețuirea sistemului medical din România. La momentul actual, statul pierde foarte mulți bani din cauza exodului medicilor, pentru că plătește 30.000 de lei pentru șase ani de pregătire a unui doctor și 21.000 de lei pentru specializarea acestuia. Astfel, în ultimii șase ani, statul a pierdut 3,5 miliarde de lei, în condițiile în care 3000 de medici părăsesc anual România. 10. Profesionalizarea practicilor de management în companiile de stat și suspendarea calendarului de liberalizare a prețurilor la gazele naturale. PDL susține profesionalizarea practicilor de management în companiile de stat, în special prin numirea de manageri profesioniști în consiliile de administrație. Privatizarea și modernizarea managementului celor 645 de companii de stat trebuie să devină prioritate zero pentru Guvernul României, astfel încât economia noastră să se elibereze de problemele acestor companii, care cântăresc 10% din PIB. a)      Privatizările companiilor de stat Oltchim și CFR Marfă au eșuat lamentabil. Fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a recunoscut „circul” privatizării Oltchim. La cum au decurs lucrurile, putem considera că și în cazul CFR Marfă a contat mai mult jocul de imagine și nu crearea de noi locuri de muncă. Ministerul Transporturilor nu a prezentat încă niciun plan concret privind condițiile în care va fi reluată privatizarea pentru CFR Marfă; între timp, compania este în mijlocul unei anchete de corupție. b)      USL a eșuat în angajamentele asumate privind instituirea managementului privat în companiile de stat. Consiliile de administrație au fost înțesate cu membrii de partid, cercetați penali sau aflați în incompatibilitate, cum este cazul portului Constanța, Metrorex, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz etc. În prezent se află în Parlament mai multe amendamente ale PDL la legislația privind managementul privat pentru a limita posibilitatea infiltrărilor politice. Majoritatea USL a blocat discutarea acestora. De asemenea, în anul 2012 se afla în derulare la Ministerul Transporturilor un proiect finanțat din fonduri europene pentru asistență al Băncii Mondiale pentru eficientizarea managementului la companiile de stat. Nu există informații privind derularea proiectului. c)      La CFR SA ne aflăm la a treia schimbare de conducere într-un an de zile, timp în care performanțele companiei au rămas discutabile. S-au șters arierate, s-au achitat datoriile la companiile din energie, însă compania a continuat să lucreze în pierdere. Fondurile europene nu sunt utilizate la maxim, rata de contractare fiind insuficientă, iar progresul pe proiectele deja începute în anii 2011 și 2012 este mult diminuat. În domeniul energiei, PDL propune suspendarea calendarului de liberalizare a prețurilor la gazele naturale. a)      În România nu se poate vorbi despre o piață liberă a gazelor, în condițiile în care sunt doi producători mari care domină piața (Romgaz și Petrom), avem o singură posibilitate de import, din Rusia, și nu există o piață europeană a gazului natural. Prin urmare, liberalizarea pieței gazului înseamnă, pentru România, să se alinieze la cel mai ridicat preț al gazelor din import, respectiv la importul din Rusia a gazului natural, la prețul practicat de Rusia pentru România. b)      În plus, sistemul „coșului de gaze” a fost adoptat doar ca măsură temporară de organizare a sectorului energetic din România și nu mai corespunde realității actuale. Continuarea liberalizării totale a pieței gazelor în condițiile descrise mai sus are un impact major asupra consumatorilor industriali și efecte conexe devastatoarea asupra unei industrii aflată deja în stare de șoc.

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.