DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Pe ultimul loc în UE la capacitatea de inovare a României și cu cea mai accelerată viteză a deprecierii ei. Cum salvăm cercetarea românească?

Informația proaspătă, fierbinte...Ridicolul vechi, mult prea împietrit! Suntem ridicoli cu cei 0,27% din PIB - cheltuieli publice alocate cercetării-dezvoltării-inovării în anul 2016: https://lnkd.in/eMjvpyX Vrei să crești capacitatea de export a economiei românești? Cu cei 0,21% cheltuieli private alocate inovării din PIB?! Din primele 100 de firme exportatoare care dau 50% din exporturile României în anul 2016, doar 5 companii sunt cu capital integral românesc și doar 7 cu capital majoritar românesc. Deficitul contului curent al României s-a înrăutățit cu 45% în primele 9 luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului precedent. România exportă lunar 0,5% din PIB prin importul de bunuri mai mari decât exporturile. Frisoane!

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate și Academia de Studii Economice – au organizat pe 14 noiembrie, în parteneriat cu Forumul Inventatorilor Români (FIR), CEC Bank, Fundația Dignitas, ASPES —Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, evenimentul “România inventivă. România competitivă.”

Evenimentul  a avut ca scop analizarea, dezbaterea și propunerea de soluții a problemelor legate de coenctarea dintre inovare și economia reală a României de astăzi. În sala Aula Magna a Academiei de Studii Economice a avut loc începând cu ora 12.00 un adevărat maraton de cinci ore al intervențiilor convenite la câte cinci minute a zeci dintre cele mai importante personalități din domeniul academic, din cel al inovării, al finanțelor, al economiei și al antreprenoriatului.
Dezbaterea “România inventivă. România competitivă. Topul invențiilor românești cu potențial în economia reală” a fost deschisă de Nicolae  Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, gazda manifestării, care a vorbit despre interesul excepțional pe care îl generează această întâlnire dintre actanții și factorii de decizie din domeniul inovării.
Profesorul doctor Florin Colceag, specialistul român în excelența în educație – “profesorul de genii” – a vorbit în continuare despre România confruntată cu cu problemele viitorului.
“România are o sămânță extrem de bună în domeniul cercetării și inovării, prin care poate fructifica recolta. Avem intenții fantastice menite să vindece o serie de probleme. Poluarea poate fi rezolvată, de exemplu, cu ajutorul invențiilor. Avem criza energetică mondială, care este uriașă și care nu s-a rezolvat, deocamdată. Avem problema resurselor naturale care sunt puține și se epuizează rapid. Putem trece la resursele secundare și aici este problema politicului. Invenția permite să trecem la resurse regenerabile până când reușim să refacem mediul. Sunt invenții extraordinare care merg de la cele mai înalte tehnologii. România nu a ținut seama de capitalul de inventivitate pe care îl are. Este foarte important să înțelegem că se poate. Noi am demonstrat, de o bună perioadă de timp, contrariul. Repet, noi avem sămânța care poate justifica recolta, dar este necesară o colaborare din partea mai multor instituții ca să putem pune pe picioare ceea ce ne dorim cu toții. Din păcate, expertiza pe care o avem este segmentată și nu am reușit niciodată să lucrăm coordonat. Contribuția noastră la rezolvarea problemelor globale poate fi mai mult decât semnificativă, pentru ca noi să ieșim cu fruntea sus” a declarat domnul Colceag.
Gabriela Ciot, Secretar de stat al Ministerului Afacerilor Europene a expus în continuare punctele forte ale României în domeniul cercetării-inovării-dezvoltării, amintind de Laserul de la Măgurele, un proiect internațional de amploare binecunoscută sau de Centrul Internațional pentru Studii Avansate pentru Sistemele Râuri – Mări Danubius. Doamna Ciot a amintit și de problemele cercetării și inovării, cărora nu le sunt alocați cei 2% din Bugetul de Stat sau de participarea slabă a României la programul-cadru european de cercetare Orizont 2020.
Adrian Curaj, șeful Catedrei UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare, SNSPA, și fost ministru al Educației, a vorbit despre mediul în care ar trebui să se genereze inovarea în România și despre înclinarea spre creativitate a românilor: “Spațiul de start-up și antreprenoriat este modest dezvoltat în România, nu vreau să jignesc pe nimeni. Acum un an și jumătate am solicitat un sprijin extern de la UE și l-am primit. În ianuarie vom avea un eveniment în care, împreună cu Comisia Europeană, prezentăm principalele acțiuni din recomandările lor. Ei propun pentru România, de exemplu, Agenția Română de Antreprenoriat. Ei spun că avem nevoie de un Connecting Hub, avem nevoie de masă critică și un astfel de Connecting Hub, care să facă vizibilă capacitatea noastră din România, este extrem de important pentru următorii pași (…) Norocul nostru este că nu știu ce bem, nu știu ce mâncăm, dar capacitatea de creativitate este fantastică în țara asta”, a precizat Adrian Curaj.
O intervenție deosebită a avut fostul Ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, actual vicepreședinte al Academiei de Științe agricole și Silvice Cifra vorbind despre necesitatea creșterii importanței cercetării în agricultura românească. Lipsa implicării cercetării biologice românești în agricultura de astăzi face ca materialul biologic importat să ajungă la un miliard de euro, iar dacă adăugăm și inputurile putem vorbi despre un procentaj de 60% din valoarea totală a producției agricole din țara noastră, a declarat Valeriu Tabără. “Pentru România este un foarte mare pericol să devină dependentă de importuri atunci când vorbim despre cercetare, și vorbesc aici despre materialul biologic. Mare parte din profitul care ar trebui să rămână în România se exportă de fapt odată cu aceste inputuri, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Există lucruri care ne depășesc și care intră în sfera politică”, a subliniat Valeriu Tabără.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR a declarat în continuarea dezbaterii că obținerea de fonduri pentru cercetare și dezvoltare trebuie să vină dintr-un foarte necesar parteneriat public-privat, care în România nu funcționează foarte bine, fapt pentru care inventatorii trebuie să învețe cum să se adapteze situației de fapt. “Inventatorii trebuie învăţaţi să gândească sistemic, să se gândească şi la pasul 2, 3, 4 şi 5, dacă îşi vor produsul intrat în producţie. Să nu vă aşteptaţi că bugetul va aloca mai mulţi bani, deci finanţare de la stat, nici de la băncile comerciale, pentru că sunt foarte conservatoare şi vor să pună banii acolo unde 100% îi vor recupera” a spus domnul Lazea.
Intervenția Andreei Paul, președintele INACO a dorit să atragă atenția asupra problemelor legate de inovarea românească: “România este cea mai modestă economie inovatoare din UE și are cea mai accentuată viteză de deteriorare a performanțelor inovatoare din UE. La jumătatea anului, Comisia Europeană ne spune că această capacitate de inovare a României a scăzut cu 14% față de anul anterior. Alte țări își îmbunătățesc aceste perspective, în marea lor majoritate.
Ne poziționăm pe penultimul loc ca pondere a cheltuielilor alocate cercetării-dezvoltării-inovării în PIB, după Cipru, în Uniunea Europeană. În prezent, România a alocat cele mai mici cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare din 2000 încoace. Am ajuns la 0,3% din PIB. Tendința este total divergentă, din 2008 până în prezent, față de Uniunea Europeană. În UE alocările publice cresc anual, constant. La noi, scade numărul de cercetători, în timp ce în UE crește”, a adăugat coordonatoarea INACO.
“Noi am pierdut cam un sfert, aproximativ 5.500 de cercetători, în ultimul deceniu. Nicio grijă, ni-i ciugulește UE, alte țări mai dezvoltate sau nu decât România, dar care pun preț pe cercetătorii români. Crește, în schimb, numărul de brevete românești înregistrate la Oficiul European la circa 100 anual, dar față de 20-25 de brevete anual acum un deceniu ai tendința să te bucuri. Ne bucurăm, stăm de 5 ori mai bine decât în 2006, dar, când mă uit la performerul european, unde Germania reușește de 200 de ori mai mult decât noi, parcă am frisoane când citesc această cifră”, a arătat Andreea Paul. Recomandările s-au centrat pe “diminuarea costurilor și procedurilor pentru brevetarea invențiilor românești și punerea accentului pe transferul în economia reală printr-un sistem dezvoltat în regim public-privat de quick starters și prin cultivarea apetitului mediatic pentru promovarea invențiilor românești”.
Profesorul Alexandru Stănilă, vicepreședintele FIR – Forumul Inventatorilor Români – a expus în alocuțiunea sa problemele personale și generale pe care le au inventatorii români în încercările lor de a promova și a transpune în realitate propriile idei.
Profesorul Stănilă a prezentat și un top al invențiilor românești din domeniul agriculturii, tehnologiei și energiei regenerabile care ar putea aduce o creștere a PIB-ului României de peste 9%.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR – Consiliul Național al Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România a vorbit în continuare despre problemele româniei legate de domeniul în dezbatere. Domnul Jianu a vorbit despre birocrația din țara noastră precizând că “7 oameni de pe stradă din 10 cară o hârtie în mână” sau despre cifrele statistice îngrijorătoare – “4 din 10 IMM-uri nu desfășoară niciun fel de activități de cercetare-inovare”. Recomandările domniei sale țin de “înfiinţarea de agenţii regionale pentru industriile creative și inovative, crearea de programe de know-how sharing, prin facilitarea şi susţinerea comunicaţiilor şi colaborării între întreprinzătorii locali şi străini, proiectarea şi implementarea unei baze naţionale de informaţii şi cunoştinţe în care să se înregistreze toate contractele de cercetare ştiinţifică finanţate din surse publice (bugetul de stat şi/sau din fonduri europene) şi rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate, valorificarea acestora prin punerea la dispoziţia IMM-urilor, evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală deţinut de autorităţile publice şi stabilirea unei strategii de valorificare a acestuia, inclusiv prin facilitarea accesului IMM-urilor, susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare vocaţională şi perfecţionare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi”.
Cristian Pârvan, preşedinte Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), a susținut în alocuțiunea sa că inventatorii trebuie să lupte cu piedicile pe care statul român le pune în cale lor. “Fără a fi pesimist, avem o luptă dură pentru că aceşti oameni inventatori sunt de excepţie. Inventează nu pentru că statul îi stimulează, el de fapt pune tot felul de piedici care trebuie înlăturate una câte una şi e o luptă extraordinară. Vor pleca invenţiile. Lupta este să lămurim aceste lucruri de amănunt. Forţa distructivă care acţionează acum în România, dacă nu facem cu toţii un efort concertat, va distruge bruma de inovare”, a declarat Cristian Pârvan.
O intervenție remarcabilă a avut în cursul dezbaterii și domnul Varujan Pambuccian, care s-a referit la soluțiile concrete pe care le are pentru viitor inventica din România. ” Din economia digitală s-au desprins patru direcții mari, care marchează din ce în ce mai mult societatea umană și care ne vor marca extrem de mult în următorii ani (…) Robotica industrială — în care nu avem niciun cuvânt de spus pentru că nu avem tradiție, Fabricația aditivă — unde avem oarecare tradiție, Inteligența artificială — în care putem avea un cuvânt greu de spus, pentru că avem tradiție, și Biologia sintetică — probabil cel mai important val care s-a ridicat în ultimii ani, în care avem un cuvânt de spus, pentru că avem tradiție. Lucrurile arată destul de optimist dacă avem în cap ideea de “Acum și Repede”. Ce înseamnă acum și repede? În primul rând să nu mai trăim în paradigmele de acum 5-10 ani. Trebuie să înțelegem că tot ce știam despre cum se creează locuri de muncă nu mai are nicio relevanță în momentul de față.(…) Trebuie să înțelegem că inteligența artificială este cea care scoate din joc o grămadă de locuri de muncă. Trebuie să terminăm cu crearea de locuri de muncă la lopată. Trebuie să vedem spre ce se duce o societate modernă la momentul de față și ce rol putem avea noi, ca țară, în lumea asta”, a spus Pambuccian.
Profesorul doctor Florin Munteanu de la Centrul pentru Studii Complexe a vorbit despre ultimele tendințe în cercetarea românească în domeniile fractalilor, haosului, complexității și recomandă introducerea studiului complexității în școli etc.
Doamna Gabriela Crețu, senator, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a vorbit despre sensurile conetemporane ale competitivității și progresului tehnologic, care nu mai înseamnă întrecere, competiție, ci colaborare pentru binele comun social și uman.
Doamna Mirela Iovu, vicepreședinte CEC Bank, a subliniat în intervenția sa necesitatea imperioasă ca sistemul bancar să creeze facilități, să genereze produse specializate pentru sprijinirea inovării românești.
Alexandru Mironov, redactorul șef al revistei “Știință și tehnică” a vorbit despre momentul în care finanțarea oricăror activități umane  – inclusiv cea de cercetare –  se va simplifica, subliniind că și sistemul bancar va fi coordonat de inteligența artificială.
Dr. ing. Ionel Popa, președintele Societății Științifice, directorul ICPE – Institutul de Cercetări Electrotehnice – a vorbit despre tradiția cercetării românești de peste jumătate de veac și despre activitatea de cercetare amplă privată pe care o desfășoară anual ICPE, “instituția probabil cu cele mai multe brevete de invenție obținute și transferate în economia reală pe platforma proprie de prototipare și producție”.
Magda Bei, CEO Graphtec, a prezentat câteva exemple concrete din activitatea companiei sale de mobilier comercial care sunt legate de activitatea de cercetare-inovare și care au fost determinante pentru câștigarea unor licitații cu firme care nu desfășoară astfel de activități.
Dario Andretta, de la firma TelsavsEinstein România, a vorbit despre un foarte interesant sistem de transport aerian mondial bazat pe dirijabile alimentate cu energie solară pe care încearcă să îl producă în România.
Alberto Simion, directorul comercial al companiei SIVECO a prezentat proiectele de soft și tehnologie avansată pe care SIVECO le desfășoară în România și în țări din Europa și de pe alte continente, care sunt strâns legate de proiectele de finanțare, cercetare și dezvoltare, inclusiv de proiectul pan-european Orizont 2020.
Au mai avut intervenții alți cercetători, antreprenori, inventatori care și-au prezentat realizările concrete și soluțiile pentru dezvoltarea domeniului cercetării și inovării din România: Eugen Pavel, Ioan Dorobanțu, Iulian Horneț, Gheorghe Bordeianu, Costin Frâncu, Viorel Rați, Cristina Leucuța, Marcel Ionescu, Mircea Ignat, Dumitru Pănculescu, Ioan Dumitrache, Monica Aldoiu, Alina Petronela Alexoaei, Oana Georgiana Săhlean, Ștefan Osain, Oana Boncea.
În încheierea dezbaterii, domnul profesor doctor Ion Sandu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, președintele FIR – Forumul Inventatorilor Români a vorbit despre excelența și tradiția cu semnificație mondială a cercetării românești și a propus o abordare optimistă a viitorului acestui domeniu în țara noastră.
Tuturor vorbitorilor li s-au înmânat din partea organizatorilor plachete care marchează acest eveniment organizat în Academia de Științe Economice din București. Dezbaterea “România Inventivă. România competitivă.” pe tema problemelor cercetării și inovării din România va avea loc în etape succesive și în centrele universitare din Iași, Cluj, Timișoara și nu numai, în următoarea perioadă.

 

Sursa: http://inaco.ro/romania-inventiva-romania-competitiva-acum-si-repede/

 

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.