Premium
Guvernul a aprobat poziția pe care o va susține în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în speța în care Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul „soț” poate fi interpretat și ca „membru al familiei”, chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene. Solicitarea CCR vine după ce autoritățile din România au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română căsătorit în Belgia cu un bărbat de cetățenie americană.
Potrivit profit.ro, Guvernul a stabilit, în ședința din această săptămână, că răspunsul pe care îl va trimite CJUE, bazat pe argumente juridice ce țin de dreptul european și din Codul Civil din România, va fi că legislația națională este cea care prevalează în acest caz. „Noțiunea de soț trebuie interpretată conform legislației statului gazdă”, conchide memorandumul prin care Guvernul României a aprobat răspunsul către CJUE. Prin urmare, în opinia Executivului, cetățeanul american nu poate fi considerat ca făcând parte din familia cetățeanului român, având în vedere prevederile Codului Civil, care stabilește că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”, iar “prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie”.
Vezi şi: Cum l-a 'lucrat' SIE pe Traian Băsescu. Detalii neştiute (presă)
Vezi și: Cristoiu, dezvăluiri EXPLOZIVE: Fost ministru, executat politic. Denunțatorul, șantajat de DNA
Cum s-a ajuns la CCR:
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către un cuplu de homosexuali, format dintr-un român și un american, la Judecătoria sectorului 5, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetățeanului american drept de reședință. Judecătoria a admis excepția de neconstituționalitate și a trimis-o către Curtea Constituțională.
Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 și, ulterior, a contestat în instanțele din România faptul că o căsătorie între două persoane de același sex nu este recunoscută pe teritoriul țării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităților din România de a recunoaște relația de familie dintre soți îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidență se acordă exclusiv membrilor familiei.
Concret, autorii excepției au contestat articolul 277 alin. 2 și 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.
Articolul 277 din actualul Cod Civil mai precizează că nici parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de același sex care sunt încheiate în străinătate de către cetățeni români sau străini nu sunt recunoscute în România.
Principalul argument invocat de avocații cuplului de homosexuali a fost apărarea dreptului la viață privată, aducând în acest sens argumente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a arătat că dreptul la viață privată și familie și dreptul de a nu fi discriminat sunt incluse și în Constituția României și ar trebui să fie interpretate și aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei.
