DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Putin în situația lui Stalin din 1939. Ce câștigă de pe urma retragerii SUA din acordul cu Iranul

Vladimir Putin Donald Trump

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din Revista 22 pe tema jocurilor geopolitice pe care Rusia le poate face după anunțul retragerii SUA din acordul nuclear iranian.

Revista 22:

Putin reușește să fie într-o situație ce poate fi comparată cu cea a lui Stalin din 1939.
Anunțul retragerii SUA din acordul nuclear iranian n-a stârnit mari emoții în Rusia. Pe de o parte, Moscova era ferm convinsă că președintele Trump va face acest pas. Pe de altă parte, atunci când Kremlinul se pregătește de o negociere importantă, establishmentul de la Moscova e foarte zgârcit în declarații și nu-i scapă nici cele mai mici indicii privind poziționarea sa.
Chiar dacă rușii au comentat cu ton și volum reduse decizia SUA, analiștii au identificat deja dividendele pe care Moscova le-ar putea obține de pe urma acesteia.
În primul rând, economice. Dacă amenințarea implementării sancțiunilor americane împotriva companiilor occidentale care lucrează în Iran se va concretiza, cel mai probabil acestea se vor retrage. Locul lăsat gol va fi ocupat de firmele rusești și cele chineze. Ea însăși supusă sancțiunilor americane și vest-europene, Rusia a declarat, prin vocea vice-ministrului său de Externe, Serghei Riabkov, aflat în vizită la Teheran la 10 mai, că va continua colaborarea economică și nu se teme de amenințarea sancțiunilor. De fapt, Moscova speră în relansarea schimburilor comerciale. Semnarea și implementarea JCPOA a infuențat negativ comerțul bilateral. În 2017, volumul acestuia abia dacă a ajuns la 1,7 miliarde de dolari, abia jumătate din cel înregistrat acum un deceniu, când depășea constant 3 miliarde. Giganții Lukoil și Rosnefti sunt solid instalați în Iran. La fel și concernul Rosatom, foarte activ în sectorul nuclear civil. De fapt, construirea de la mijlocul anilor ’90 a centralei nucleare de la Busher, abandonată de Germania și reluată de Rusia, a reprezentat un moment de cotitură. Dușmani tradiționali vreme de secole, Rusia și Iranul au început să-și îmbunătățească relațiile abia din 1987. Din aliatul tradițional al Occidentului, până în 1979, la revoluția islamică, Iranul a devenit dușmanul lui fervent.
În al doilea rând, financiare, pentru că anunțul lui Trump a crescut prețul petrolui. Cum 60% din bugetul Rusiei provine din exportul de petrol, finanțele federale sunt dependente de cotația petrolului la bursă. Barilul a urcat la cel mai înalt nivel după 2014, anunțul lui Trump fiind văzut ca o binecuvântare pentru bugetul Rusiei.
Nu mai puțin importante sunt jocurile geopolitice pe care Rusia le poate face. (Mai multe detalii AICI)

Evenimentul Zilei:

Retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, celebrul mecanism 5+1 sau 3+3(din punctul de vedere european), a creat un adevărat vertij la nivel global și anunță turbulențe majore la nivelul Orientului Mijlociu. De ce a făcut-o SUA? Care e obiectivul lui Donald Trump?
Firește că ne aflăm în aceeași logică a provocărilor majore, schimbărilor neașteptate(sau relativ neașteptate) și acțiunilor cu impact pentru a scutura un imobilism și a contesta o situație existentă, care este nefavorabilă Statelor Unite. De data aceasta în Siria și Orientul Mijlociu.
Mai întâi, retragerea SUA din Acordul nuclear cu Iranul nu duce la dispariția acestui acord. Am văzut-o în repetate rânduri, e și o condiție juridică în dreptul internațional, retragerea unei părți într-un acord multilateral nu duce în mod automat la prăbușirea juridică a documentului. E și cazul Tratatului Forțelor Convenționale în Europa, de exemplu, din care Rusia s-a retras în 2007, dar care funcționează mai departe. Însă retragerea unui actor de forță are impact major pe acest domeniu, cum e cazul acordului CFE. Mai ales dacă, urmare a retragerii, sunt introduse sancțiuni internaționale ce vizează nu numai Iranul, ci și terțele state sau companii care ar face afaceri cu Iranul, pe piața americană. O tulburare majoră în privința elementelor ce țin de economia europeană, investițiile făcute în ultimii ani, de la semnarea acordului, din august 2015.
Deci acordul rămâne în format restrâns, însă impactul retragerii SUA e major, și urmează să vedem reacția Iranului. Elementele reclamate de către Statele Unite sunt, în principiu, două: faptul că acordul nu e satisfăcător în privința controlului strict al programului nuclear și că Iranul a păstrat documentația programului său nuclear militar la care poate reveni oricând – a demonstrat-o, într-o ieșire de impact, premierul Netanyahu, odată cu acțiunea spectaculoasă a Mossadului la site-ul iranian ce deținea arhiva; în al doilea rând, faptul că celelalte acorduri complementare, așteptate de SUA, nu s-au mai consumat după acordul nuclear, respectiv controlul și acordul în domeniul rachetelor balistice și problema ingerinței Iranului în statele terțe, în primul rând în zona Orientului Mijlociu, cu presiune existențială la adresa statului Israel, dar și atacuri la adresa Arabiei Saudite. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Consiliul de Securitate ONU s-a reunit marţi de urgenţă. Liga Arabă se va reuni miercuri, tot într-o şedinţă convocată în mod excepţional. Oricine protestează în Gaza riscă să fie omorât de forţele israeliene, atenţionează Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului.
Palestinienii din Fâşia Gaza comemorează astăzi Nakba – Ziua Catastrofei, ziua în care sute de mii de palestinieni au fost expulzaţi odată cu formarea statului Israel, în 1948.
Noi confruntări sunt aşteptate în teritoriile ocupate, la o zi după cele mai sângeroase manifestaţii din ultimii 4 ani. 60 de palestinieni au fost omorâţi de armata israeliană iar 2.400 răniţi. Conflictul a izbucnit cu ocazia inaugurării ambasadei Statelor Unite la Ierusalim.
Amplele proteste nu au împiedicat Statele Unite să prezinte transferul ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim ca fiind "un pas către pace".
"Se pare că oricine poate fi omorât în Gaza,  fie că reprezintă o ameninţare sau nu", declară la Geneva un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat, Rupert Colville. Acesta subliniază că dreptul internaţional prevede clar că forţa letală nu poate fi utilizată decât ca un ultim recurs. El a respins justificarea israelienilor care acuză Hamas că ar fi la originea manifestaţiilor din Gaza.
Între timp, la ONU, ambasadoarea americană Nikki Haley declară că Israel a dat dovadă de “reţinere”, luni, în Făşia Gaza.
În teritoriile ocupate, populaţia se teme pentru familiile lor, după cum spune o mamă iar alţi palestinieni sunt nemulţumiţi de faptul că preşedintele Mahmoud Abbas nu a reacţionat mai dur.
La câteva ore după inaugurarea ambasadei americane la Ierusalim, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas a reacţionat şi a transmis că Statele Unite nu mai sunt un mediator în procesul de pace şi a acuzat Israel de « masacru » (Mai multe detalii AICI)

România Liberă:

În realitate, criteriile reale de convergență sunt departe de atins, iar indicatorii macroeconomici se înrăutățesc. Creșterea economică uriașă din ultimii ani nu a redus decalajul dintre regiuni, iar diferența dintre cei mai bogați cetățeni ai țării și cei mai săraci s-a majorat. Puterea de cumpărare se va eroda și mai mult în acest an, în condițiile în care inflația medie anuală este estimată să ajungă la uriașul procent de 4,3%. Informațiile sunt cuprinse chiar în Programul de Convergență 2018-2021, publicat vineri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Decalaje față de media UE la puterea de cumpărare
„Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă în continuare o ancoră importantă în privința implementării unor politici bugetare, structurale și instituționale eficiente și coerente, în vederea asigurării unei convergențe reale (venit/locuitor) de durată, sporirii competitivității economiei românești, diminuării disparităților regionale și deficiențelor structurale ale pieței muncii, etc. Din punct de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană (UE-28) a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), există perspectiva ca la orizontul anului 2020 România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 58% în anul 2016. Pentru 2017 se estimează că PIB/locuitor la PCS depășește pragul de 60%“, se precizează în documentul consultat de „România liberă“.
Totuși, Ministerul Finanțelor notează că o provocare majoră o reprezintă „incluziunea economică și socială, în continuare existând mari decalaje între zonele rurale și cele urbane, precum și la nivel regional.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.