Premium
Refugiaţii şi migranţii care încearcau să ajungă în Europa prin Marea Mediterană şi-au pierdut viaţa într-un ritm alarmant în 2018, iar diminuarea operaţiunilor de căutare şi salvare au consolidat poziţia Mării Mediterane drept cea mai periculoasă frontieră marină a lumii, relevă ultimul raport ”Călătorii Periculoase”, lansat miercuri de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR). Potrivit documentului, şase vieţi s-au pierdut în medie, în fiecare zi. Pentru prima dată în ultimii ani, Spania a devenit principalul punct de intrare în Europa, informează News.ro.
Potrivit UNHCR, aproximativ 2.275 de persoane au murit sau au dispărut în Marea Mediterană în 2018, în ciuda unei scăderi majore a numărului de sosiri pe ţărmurile europene. În total, 139.300 de refugiaţi şi migranţi au sosit în Europa, cel mai mic număr în cinci ani.
Citește și: Serviciile secrete germane au dejucat un atac terorist
”Salvarea vieţii pe mare nu este o alegere, nici o chestiune de politică, ci o obligaţie străveche. Putem pune capăt acestor tragedii, având curajul şi viziunea de a privi dincolo de venirea următoarei ambarcaţiuni şi să adoptăm o abordare pe termen lung bazată pe cooperarea regională, având ca punct central viaţa şi demnitatea umană”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi.
Raportul descrie modul în care schimbările de politică ale unor state europene au condus la numeroase incidente în care un număr mare de oameni au rămas blocaţi pe mare zile întregi, aşteptând permisiunea de a acosta.
ONG-urile şi echipajele lor s-au confruntat cu restricţii tot mai mari în ceea ce priveşte operaţiunile de căutare şi de salvare. Pe rutele din Libia spre Europa, o persoană a decedat pe mare la fiecare 14 care au sosit în Europa - o creştere bruscă comparativ cu nivelul din 2017. Mai multe mii de oameni au fost returnaţi în Libia, unde s-au confruntat cu condiţii îngrozitoare în centrele de detenţie.
”Pentru mulţi, sosirea în Europa a fost staţia finală a unei călătorii de coşmar în care se confruntaseră cu tortură, viol şi agresiune sexuală şi cu ameninţarea de a fi răpit şi deţinut pentru răscumpărare. Statele trebuie să ia măsuri urgente pentru a dezmembra reţelele de traficanţi de persoane şi pentru a aduce autorii acestor crime în faţa justiţiei”, au transmis reprezentanţii UNHCR.
Potrivit acestora, în ciuda impasului politic privind dezvoltarea unei abordăre regionale a salvării şi a debarcării la mare, mai multe state s-au angajat să primească oamenii salvaţi în Marea Mediterană, ”ceea ce constituie o potenţială bază pentru o soluţie previzibilă şi durabilă”.
Raportul relevă, de asemenea, schimbări semnificative în rutele utilizate de refugiaţi şi migranţi.
Pentru prima dată în ultimii ani, Spania a devenit principalul punct de intrare în Europa: aproximativ 8.000 de refugiaţi au sosit aici pe uscat (prin enclavele din Ceuta şi Melilla) şi încă 54.800 de persoane au reuşit să traverseze cu succes zonele periculoase din vestul Mării Mediterane. În acelaşi timp, numărul de morţi pentru zona de vest a Mării Mediterane a crescut de la 202 în 2017, la 777.
Aproximativ 23.400 de refugiaţi şi migranţi au ajuns în Italia în 2018, o scădere de cinci ori comparativ cu anul precedent. Grecia a primit un număr similar de oameni sosiţi pe mare, în jur de 32.500, comparativ cu 30.000 în 2017, dar a înregistrat o creştere aproape de trei ori a numărului de persoane care au ajuns la graniţa terestră cu Turcia.
În altă parte a Europei, Bosnia şi Herţegovina a înregistrat aproximativ 24.000 de sosiri, pe măsură ce refugiaţii şi migranţii tranzitau Balcanii de Vest. Cipru a primit mai multe vase care transportau refugiaţi sirieni din Liban, în timp ce în Marea Britanie a înregistrat un număr modest de persoane care au traversat pe mare, din Franţa, spre sfârşitul anului.
