Premium
Procurorii DIICOT susţin că în anul 2016 s-a înregistrat o tendinţă de consolidare a puterii în plan local şi naţional a clanurilor interlope, inclusiv prin mărirea forţei financiare, concomitent cu internaţionalizarea "afacerilor comune", prin colaborarea dintre liderii grupărilor, atât în ţară, dar mai ales în exteriorul României, informează Agerpres.
Grindeanu îl taxează pe Iohannis: 'Toată acestă muncă este întârziată'/ VIDEO
Procurorii DIICOT prevăd o revigorare în ceea ce priveşte migraţia ilegală, datele existente indicând faptul că ruta migraţionistă care includea România este reluată, cu intrare preponderent pe graniţa de sud, segmentul terestru, şi ieşire pe graniţa de vest cu Ungaria.
"Cu privire la traficul de persoane, tendinţa observată este aceea de diversificare a metodei LOVER BOY, în sensul în care traficanţii nu se rezumă doar la a subjuga sentimental victima, preferând să se căsătorească cu aceasta ori să aibă copii împreună, motiv pentru care primirea de bani din activitatea de prostituţie a victimei (legală în statele de destinaţie), ajunge să fie justificată ca bani datoraţi pentru întreţinerea familiei", mai spun procurorii.
Potrivit datelor DIICOT, grupurile infracţionale sunt constituite preponderent din cetăţeni români, bazate pe legături de încredere între membrii grupării, provenind din aceeaşi zonă a ţării. Pe alocuri, grupările au legături etnice sau de rudenie. Excepţie fac grupările de traficanţi de migranţi, care sunt formate din cetăţeni români şi străini.
Membrii grupărilor folosesc site-urile de socializare pentru a atrage victimele şi utilizează violenţa ca formă de impunere în zonă, dar şi în cadrul grupărilor pentru impunerea voinţei liderilor.
Procurorii au stabilit că, în câteva cazuri, clanurile interlope au folosit corupţia pentru a-şi asigura protecţia şi în toate cazurile există posibilitatea refacerii grupării, în ciuda arestării unor membri.
În anul 2016, prin rechizitoriu şi acord de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii DIICOT au soluţionat 223 de dosare (199 rechizitorii şi 24 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) având ca obiect infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, faţă de 84 (77 - 7) cauze în 2015 (creştere de 165%).
În ceea ce priveşte traficul de persoane, în anul 2016, procurorii au soluţionat 552 de dosare (scădere de 30,47% faţă de 2015). Dintre acestea au fost soluţionate prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei un număr de 136 cauze, cu 352 de inculpaţi trimişi în judecată (scădere cu 24,13% faţă de 2015), din care 208 inculpaţi arestaţi preventiv (scădere cu 20% faţă de 2015).
De asemenea, numărul victimelor traficate în vederea exploatării a fost de 483, faţă de 653 în 2015, dintre care 245 minori, faţă de 2015 când au fost identificate 254 de victime minori.
În privinţa traficului de migranţi, procurorii DIICOT au avut anul trecut 121 de cauze de soluţionat, din care au fost soluţionate 28 de dosare (scădere 12,5% faţă de 2015). Dintre acestea au fost soluţionate prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei 3 cauze (scădere cu 70% comparativ cu 2015 când au fost soluţionate 10 dosare), cu 15 inculpaţi trimişi în judecată, faţă de 75 inculpaţi trimişi în judecată în 2015 (scădere cu 80%).
