Premium
Mişcarea "Rezist", din Piaţa Victoriei, ar putea fi numită "populismul bun al României", deoarece este o manifestaţie a cetăţenilor împotriva unui regim, a unui guvern corupt sau a unor măsuri corupte, a declarat, luni, Rene Cuperus, în cadrul discuţiei "Europa la răscruce. Între populismul naţionalist şi democraţia liberală", relatează agerpres.
Cuperus a spus că şi-ar fi dorit să vadă manifestaţiile 'Rezist' din Bucureşti.
"Îmi pare rău că nu am fost invitat la Bucureşti acum două sau trei săptămâni, pentru că mi-ar fi plăcut să văd demonstraţiile 'Rezist' din Piaţa Victoriei, foarte impresionante", a afirmat el.
Acesta a apreciat că manifestaţiile din ţară au fost o inspiraţie pentru Europa.
"România a fost subiect de 'Breaking News' din nou, acum două-trei săptămâni iar acest 'Breaking News' este unul pozitiv. De fapt, a fost şi negativ şi pozitiv - sublinia imaginea unei ţări unde există corupţie dar elementul pozitiv a fost această mişcare 'Rezist', împotriva naturii corupţiei. Cred că este foarte important şi este o inspiraţie pentru Europa", a adăugat Rene Cuperus.
Potrivit acestuia, în ţara sa, una din cauzele populismului este dezamăgirea populaţiei faţă de Uniunea Europeană.
"Am aflat că Uniunea Europeană nu este o garanţie pentru democraţie şi nici pentru statul de drept. A fost un şoc pentru noi toţi. Credeam că, odată integrate în UE, statele vor fi veşnic democrate. Lucrurile nu funcţionează aşa", a spus Cuperus.
El a susţinut că manifestaţiile actuale din România sunt un fel de "populism bun".
"Am avut un seminar interesant azi despre populism, despre părţile întunecate, riscante ale populismului dar mişcarea 'Rezist' din Piaţa Victoriei ar putea fi numită 'populismul bun' al României, o manifestaţie a cetăţenilor împotriva unui regim, împotriva unui guvern corupt sau a unor măsuri corupte", a adăugat Cuperus.
La rândul său, Cristian Pîrvulescu, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, a făcut o scurtă istorie a evoluţiei populismului. El a spus că în prezent, cel puţin la nivelul regiunii în care este cuprinsă România, se poate vorbi de iliberalism - o mişcare ce restrânge drepturile cetăţenilor, având ca susţinere votul popular câştigat. ''Iliberalismul se centrează pe două tradiţii: una alegerea ciclică a conducătorilor şi a doua tradiţia statului de drept (...) iliberalismul se întâlneşte cu populismul pentru că are nevoie de un vehicul care să îi permită să ajungă la public", a adăugat Cristian Pîrvulescu.
El a afirmat că "unii ar spune că România este o insulă e liberalism într-o mare iliberală" şi că, în opinia sa, în ţara noastră, iliberalismul "este introdus în dezbaterea publică prin intermediul unor teme care tratează atacarea drepturilor omului, atacarea libertăţilor".
Pîrvulescu a dat exemple în acest sens două prevederi din Ordonanţa 13, act normativ care a fost motivul protestelor masive şi care a fost recent abrogat.
"Celebra Ordonanţă 13, în momentul de faţă respinsă de către Parlament, conţine două elemente iliberale asupra cărora nu s-au făcut deloc referiri în ultima vreme. Aceste două elemente se referă la atacarea drepturilor omului. Respectiv la articolul 269 privind abuzul în serviciu exista un alineat care se referea la abuzul în serviciu îndreptat împotriva drepturilor omului. Era vorba de discriminare (...). Conform vechiului Cod Penal, cei care făceau asemenea abuzuri erau pedepsiţi între 3 şi 7 ani de închisoare. În formula pe care Guvernul a modificat-o şi care va intra în dezbaterea Parlamentului, pedeapsa este de la 3 luni la un an sau amendă penală", a spus Cristian Pîrvulescu.
Acesta a afirmat că, potrivit modificărilor propuse, autorităţile ce luau decizii împotriva drepturilor omului nu ar fi fost pedepsite pentru acest lucru.
"A fost introdus în Ordonanţă un articol nou, care prevede că actele normative pe baza cărora s-au luat astfel de decizii sunt exonerate de la orice pedeapsă. Parlamentul, Guvernul, administraţia locală care va lua decizii împotriva omului nu va fi în niciun fel pedepsită", a adăugat el.
"Dacă putem considera că România este o ţară liberală în aceste condiţii în care drepturile omului sunt protejate, cred că trebuie să ne modificăm serios punctul de vedere", a concluzionat analistul politic.
