Premium
Președintele României, Klaus Iohannis, precum și miniștrii Apărării și Afacerilor Externe, au transmis vineri mesaje cu prilejul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, conform Agerpres.
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pe 2 aprilie în acelaşi an, drapelul românesc a fost arborat la sediul NATO din Bruxelles.
Klaus Iohannis:
„Astăzi, România celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord. Cu două decenii în urmă, ceremonia depunerii instrumentului de ratificare, la Washington, și apoi arborarea drapelului național la sediul NATO de la Bruxelles au marcat fără echivoc reintegrarea României în familia transatlantică, de care țara noastră este legată prin atașamentul ferm față de valorile care stau la baza Alianței: democrația, libertățile individuale, respectarea drepturilor omului și a statului de drept.
NATO este cea mai importantă și puternică organizație politică și de securitate din istorie, iar relevanța sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm. În cei 20 de ani de la aderarea României, numărul crizelor internaționale de securitate s-a înmulțit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim și neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Din 2004, țara noastră a contribuit la toate eforturile Alianței de asigurare a securității și a prosperității statelor membre. Pentru România, apartenența la NATO, la Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii apărării și ai dezvoltării noastre economice.
La două decenii după aderare, marcăm, totodată, rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securității și promovarea stabilității ca membru al NATO. Țara noastră a demonstrat că este un partener esențial în dezvoltarea eforturilor de descurajare și apărare ale Alianței pe Flancul Estic, inclusiv prin operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu și prin întărirea, alături de aliații din NATO, a securității la Marea Neagră.
De-a lungul timpului, România și-a dovedit statutul de important furnizor de securitate la nivel regional și euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni și operațiuni NATO. Astăzi, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoștință către cei care au făcut sacrificiul suprem, apărând valorile care definesc Alianța. Le aducem un omagiu celor care au căzut la datorie pentru securitate, pace și protejarea democrației.
Angajamentul nostru continuu, susținut și dedicat, subliniază convingerea fermă că unitatea, solidaritatea și cooperarea sunt esențiale pentru a contracara amenințările și provocările severe de securitate cu care ne confruntăm în prezent. România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare permanentă a NATO, astfel încât Alianța să devină mai puternică, mai rezilientă și mai bine pregătită pentru viitor”
MAPN: Un pilon de securitate
România este "un aliat pe deplin angajat în păstrarea valorilor NATO", a afirmat ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, într-un mesaj transmis cu ocazia celebrării a două decenii de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.
La momentul aderării, spune ministrul, România "a primit cele mai solide garanţii de securitate, datorită apartenenţei la cea mai puternică alianţă politico-militară din lume şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic".
În acest context, Tîlvăr vorbeşte de militarii români.
"Îi omagiem astăzi pe eroii care au căzut la datorie în teatrele de operaţii şi au devenit ancore în timp pentru generaţiile următoare. Totodată, îmi exprim respectul şi recunoştinţa pentru militarii răniţi în timpul acţiunilor de luptă, pentru veteranii din teatrele de operaţii, precum şi pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale care a contribuit la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei. Nu în ultimul rând, transmit mulţumiri militarilor români care participă, în prezent, la misiuni, operaţii şi exerciţii sub stindard NATO şi demonstrează că România nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate alături de partenerii săi strategici", afirmă ministrul român.
În acest context, îi menţionează şi pe militarii ţărilor membre ale NATO dislocaţi pe teritoriul României, "care contribuie la asigurarea unei posturi de descurajare şi de apărare eficientă şi consolidată în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc estic".
"Contribuţia aliaţilor noştri la asigurarea securităţii României constituie o dovadă puternică a solidarităţii şi coeziunii aliate, precum şi a capacităţii de apărare colectivă a NATO", spune Tîlvăr.
El evidenţiază că "statutul de membru al NATO este unul dintre pilonii fundamentali ai sistemului de apărare şi securitate din România, alături de statutul de membru al UE şi de parteneriatul strategic cu SUA".
Luminița Odobescu: România este o ancoră în partea de sud a Flancului estic
Pentru ţara noastră umbrela NATO a oferit şi continuă să ofere cele mai puternice garanţii de securitate, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
"Articolul 5 pe care îl pomenim aproape zilnic este cu atât mai relevant, iar această deviză 'Toţi pentru unul, unul pentru toţi' este prezentă şi mai puternic în ziua de astăzi", a declarat şefa diplomaţiei române, vorbind de provocările suplimentare pe care le-a adus războiul Rusiei împotriva Ucrainei pe Flancul estic al NATO.
Potrivit ministrului, "România ocupă un loc important şi strategic în cadrul Alianţei, inclusiv ca o ancoră în partea de sud a Flancului estic şi ca stat riveran la Marea Neagră, zonă de importanţă strategică pentru securitatea europeană", lucru evidenţiat la summiturile NATO de la Madrid şi Vilnius.
"Pentru România, umbrela NATO a oferit şi continuă să ofere cele mai puternice garanţii de securitate", a afirmat Odobescu.
Cum s-a adaptat România
Cu privire la schimbările aduse de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, respectiv de războiul din Ucraina început în urmă cu doi ani, ministrul român a spus că "NATO s-a adaptat permanent la diversele provocări de securitate, inclusiv prin valurile de extindere".
Odobescu a afirmat că, în acest context, "România a continuat să fie vocală şi să îşi promoveze obiectivele în cadrul NATO şi rezultatele s-au văzut în mod direct, inclusiv prin creşterea prezenţei militare pe teritoriul nostru". Ea a adăugat că un exemplu este reacţia aliată după ce drone ruse au căzut pe teritoriul României iar aliaţii au crescut prezenţa militară în ţara noastră şi au consolidat supravegherea aeriană.
Ea a apreciat că recunoaşterea de către NATO a rolului strategic al Mării Negre este o reuşită.
"NATO a încercat să răspundă şi unor obiective ale aliaţilor. Pentru România, regiunea Mării Negre şi Flancul estic au fost întotdeauna prioritate şi au fost promovate constant pe agenda reuniunilor NATO. (...) Am reuşit să promovăm rolul strategic al Mării Negre pe agenda NATO, să avem rezultate importante şi să ne promovăm interesele în ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic", a completat ministrul.
Ea a subliniat că aceste obiective ale României au devenit şi mai relevante în contextul actual de securitate şi a menţionat, în acest sens, Summitul NATO care va avea loc în această vară, la Washington.
"În general, noi, cei din Flancul estic, inclusiv România, de fiecare dată, nu numai la NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene, am explicat şi explicat partenerilor noştri ce poate să facă Rusia, ce face Rusia şi care sunt obiectivele Rusiei. Le ştim din istoria trecută şi din cea recentă. (...) Trecutul te învaţă foarte multe şi o ştim şi noi din propria noastră experienţă şi cred că am avut destule semne de avertizare. Le-am avut în 2008 - am văzut ce s-a întâmplat în Georgia -, le-am avut în 2014 (anexarea ilegală a Crimeei - n.r.) şi evident, le avem într-un mod dramatic acum - un război început acum doi ani. Deci cred că situaţia este una foarte clară. Rusia este şi va rămâne o ameninţare pentru securitatea nu numai europeană, euroatlantică şi, în consecinţă, aşa cum s-a făcut în ultima perioadă, trebuie să ne adaptăm la aceste riscuri de securitate pe termen mediu şi lung", a spus şefa diplomaţiei române.
Conform ministrului, faptul că ţara noastră are cea mai extinsă frontieră terestră cu Ucraina "şi-a pus amprenta şi asupra rolului şi poziţiei României în cadrul NATO".
"Obiectivele României în cadrul NATO au fost urmărite cu maximă atenţie în continuare, dar au fost foarte bine coordonate cu cele ale aliaţilor. De fapt, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a avut şi continuă să aibă implicaţii strategice profunde pe termen scurt şi lung în ceea ce priveşte regiunea noastră şi de fapt spaţiul euroatlantic, pentru că aici vorbim de un conflict care, pe de o parte, are un caracter existenţial - pentru că Ucraina luptă să-şi apere teritoriul, să-şi apere oamenii, deci pentru supravieţuirea sa. Pe de altă parte, acest conflict este o ameninţare directă la securitatea spaţiului euroatlantic şi am văzut-o cu toţii, având deja cinci incidente, când drone ruseşti au lovit teritoriul naţional", a afirmat ministrul de Externe.
Provocări ruse
Luminiţa Odobescu a evidenţiat că în regiunea Mării Negre există parteneri vulnerabili, respectiv Republica Moldova şi Georgia.
"Sprijinul pentru Republica Moldova este o prioritate a politicii externe româneşti, la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce priveşte procesul de aderare la Uniunea Europeană - pot să vă spun foarte clar că România a avut un rol esenţial în toate deciziile istorice luate. Sprijinul său nu este numai unul vocal, ci este unul concret", a punctat ea.
Ministrul a afirmat că există un parteneriat cu NATO care abordează "vulnerabilitatea" Republicii Moldova la ameninţările hibride "extrem de sofisticate".
"Încercăm împreună cu aliaţii şi partenerii din cadrul UE şi NATO să găsim soluţii şi să sprijinim în continuare Republica Moldova. Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la aceste ameninţări hibride. S-au luat decizii importante pentru sprijinul său", a spus ministrul.
"Republica Moldova trebuie să fie în continuare ajutată, ceea ce vom face atât în plan european, cât şi în plan euroatlantic", a afirmat ministrul de Externe.
Ajutor pentru Ucraina
Ministrul Luminiţa Odobescu a afirmat că formula repetată de înalţi oficiali atunci când vorbesc de nevoia de a fi alături de Ucraina nu este doar limbaj diplomatic, ci o realitate.
"Ucraina se află într-un moment critic, iar continuarea sprijinului comunităţii internaţionale pentru independenţă, suveranitate şi integritate teritorială este foarte important. Să repetăm acest lucru. Chiar dacă pare un limbaj de minister de Externe, este foarte important să continuăm să explicăm cetăţenilor noştri despre ce este vorba în acest război", a spus ministrul.
"Să rămânem fermi în sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că orice punct de slăbiciune va fi şi este exploatat de către Rusia şi nu trebuie să arătăm că am obosit în sprijinul pentru Ucraina", a completat ministrul.
În ceea ce priveşte motivaţia de a face parte din NATO, Odobescu a subliniat că "răspunsul este unul foarte clar" şi a evocat inclusiv creşterea economică, pe lângă garanţiile de securitate, de la momentul aderării până în prezent.
"NATO nu este numai o alianţă militară, este o alianţă politico-militară, care este bazată pe principii şi valori în care noi credem. Pentru că tot vorbim de momente aniversare, anul acesta sărbătorim 35 de ani de la Revoluţia română, pentru care românii au luptat şi pentru cineva care s-a născut înainte, într-o altă perioadă, sunt lucruri extrem de importante", a afirmat şefa diplomaţiei române.
