Premium
Un sondaj CURS realizat în prima săptămână din luna aprilie arată că majoritatea românilor sunt de părere că epidemia de coronavirus a fost gestionată prost de autorităţi. Cu toate acestea, măsurile şi recomandările autorităţilor sunt aprobate de români. Raed Arafat este considerat personajul pozitiv al acestei perioade, iar Direcţiile de Sănătătate Publică sunt văzute ca principalele responsabile de probleme.
Potrivit cercetării sociologice, 83% dintre români sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, faţă de doar 13% care consideră că se îndreaptă într-o direcţie bună.
Nu mai puţin de 53% dintre respondenţi sunt de părere că epidemia de coronavirus a fost gestionată prost, în vreme ce opinia că epidemia a fost gestionată bine este împărtăşită de doar 44% dintre respondenţi.
În privinţa identificării vinovaţilor şi a personajelor cu un rol pozitiv în această criză, românii îl văd pe secretarul de stat Raed Arafat ca pe un oficial cu cele mai mari merite (27%), faţă de cei care care consideră că acesta are cea mai mare vină (3%). Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte medicii - 15% consideră că au cel mai mare merit, iar 12% că au cea mai mare vină. Tot împărţite sunt părerile şi în ceea ce-l priveşte pe Klaus Iohannis, cu un plus pentru cei care consideră că preşedintele are cel mai mare merit. Armata este ultima entitate percepută pozitiv. O percepţie mai degrabă negativă au românii faţă de Guvern, faţă de concetăţeni, primari şi prefecţi. Cea mai mare vină o au, potrivit respondeţilor, Direcţiile de Sănătate Publică.
Chiar dacă românii sunt de părere că epidemia este gestionată prost, măsurile adoptate de autorităţi sunt percepute pozitiv. Pe primele locuri sunt plafonarea preţurilor la medicamente, amânarea alegerilor locale şi recomandarea referitoare la distanţarea socială. Pe ultimele locuri, însă percepute tot mai degrabă pozitiv decât negativ, se află închiderea bisericilor şi limitarea circulaţiei bătrânilor.
Metodologie:
Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă în România, neinstituționalizată, în vârstă 18 ani şi peste
Volumul eşantionului: 980 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste
Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3.2% la un nivel de încredere de 95%
Metoda de culegere a datelor: metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
Datele sunt neponderate
Perioada de realizare: 1 - 7 aprilie 2020
