Premium
La investirea Guvernului Ungureanu, Victor Ponta a tinut un discurs bizar – tandru si curtenitor:
“Vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să ascultaţi aceste propuneri pe care le fac în numele Opoziţiei cu aceeaşi bună credinţă cu care cred că şi dumneavoastă v-aţi exprimat.”
Dintre criticile exprimate atunci cu regret, in spirit vadit constructiv, in fata fostului sef de la SIE, merita amintite doua, pe care le putem numi “Oameni concreti – nu cifre”, respectiv “Compromisul moral UNPR-UDMR”. Citez din Ponta:
Critica “oameni concreti – nu cifre”
“Una dintre cricitile aduse fostului Guvern se referea la faptul că fostul premier, domnul Emil Boc, vorbea în ultimul timp de cifre, produs intern brut, deficit, CBS, o mulţime de termeni care nu înseamnă nimic pentru românul obişnuit. Şi vreau să vă rog domnule prim-ministru desemnat să încercaţi, în programul pe care astăzi l-aţi prezentat, şi mai ales dacă veţi primi votul majorităţii parlamentare, să înţelegi că guvernarea nu este pentru cifre, nu este nici pentru instituţii internaţionale. O guvernare a unei ţări democratice este pentru cei care sunt guvernaţi. Şi, dacă îmi permiteţi, în acest cadru serios şi responsabil, vă reiau o frază folosită în întâlnirea noastră cu delegaţia celor de la FMI: "Macro, România stă foarte bine. Viaţa este însă micro". Şi acolo oamenii suferă, acolo oamenii îşi pierd locuri de muncă, acolo oamenii sunt profund nemulţumiţi de direcţia în care merge România. Şi cred că aceasta trebuie să fie preocuparea unui nou guvern al României.”
Critica “compromisul moral UNPR-UDMR”
“Mă bucur că nu îi aveţi în Guvern nici pe doamna ministrul Udrea, nici pe domnul ministru Igaş. Faptul că au fost înlocuiţi dovedeşte că toate criticile aduse de opoziţie, de presă, de societatea civilă, erau întemeiate. Este o schimbare benefică şi poate că şi foştii miniştrii vor avea acum raţiunea şi timpul să înţeleagă de ce au fost atât de detestaţi. Regret că nu aţi reuşit să duceţi această schimbare până la capăt şi cu miniştrii UDMR şi UNPR. Şi nu mă refer aici la persoanele care fac parte din guvern, ci mă refer la faptul că semnul pentru dumneavoastră a fost clar: există limite până la care puteţi să cereţi ceva, există restricţii peste care nu puteţi trece şi compromisuri pe care le-aţi făcut încă de la desemnarea dumneavoastră. Cel mai mult regret că astăzi nu vă aflaţi în faţa parlamentului pentru a cere votul pentru un guvern de tehnocraţi, un guvern care să aibă sprijinul tuturor parlamentarilor. Ar fi fost o soluţie mult mai bună pentru România, de deblocare a conflictelor care ne-au măcinat în ultima perioadă şi ar fi fost şi pentru dumneavoastră o soluţie mai bună.”
La aproape trei ani distanta de discursul parlamentar “MRU este un om minunat”, Victor Ponta, devenit premier, se certa cu Klaus Iohannis pe… cifre. Imbracat in vestuta de contabil, inarmat cu trei bibliorafturi de statistici, Ponta tuna in dezbaterile prezidentiale:
“Eu va dau cifre, pentru ca ieri am fost foarte bucuros sa arat ca stiu despre ce vorbesc, nu in lozinci. Romania e o tara in reconstructie, dupa dezastrul facut de Boc, Videanu, Blaga, Anastase. In 2009 deficitul bugetar era 8,6%, acum Romania are excedent. Rata dobanzii de referinta la care se imprumuta firmele e acum 2,75%. Randamentul titlurilor de stat e acum 2,97%. Rata de absorbtie este acum 44%”.
Azi, asadar, Victor Ponta a uitat ca “guvernarea nu este pentru cifre” – transformandu-si comunicarea publica intr-un nesfarsit pomelnic de statistici, in spatele carora sta, insa, o totala ruptura in raport cu agenda cetatenilor. Cand opinia publica solicita acces neingradit al DNA la parlamentarii PSD cu probleme penale, Ponta vorbeste despre PIB. Cand romanii din Diaspora solicita vot prin corespondenta, Ponta raspunde cu un bilant al incasarilor la buget.
Aceasta este, la trei ani de guvernare Ponta, marea vulnerabilitate a sefului PSD: o Romanie a inegalitatii in fata legii, a privilegiilor si nepotismelor de tot soiul, a semi-cetatenilor si a super-cetatenilor.
Unde sunt azi cei din UNPR si UDMR – pe care Ponta ii dorea plecati din guvernul Ungureanu din ratiuni morale? In dreapta lui Ponta! Unde este Gabriel Oprea, cel care a votat taierile lui Boc? Conduce Executivul cand premierul pleaca in SUA! Nasul premierului este vicepremier si premier in exercitiu – iar sotul verisoarei conduce Justitia. Justitie care nu are acces la Dan Sova, prietenul si asociatul lui Ponta, protejat prin votul parlamentarilor PSD. In Romania social-democrata unii sunt mai egali decat altii: suspectat de plagiat, premierul Ponta beneficiaza de o comisie speciala, infiintata de propriul Guvern – care il proclama nevinovat. In timpul acesta, romanii din Diaspora, vinovati pentru faptul ca voteaza in proportie de 75% cu dreapta, nu au primit cateva sectii amarate de vot in plus pentru a-si exercita un drept elementar. In aceasta Romanie cetatenii din orase importante nu au dreptul de a candida, de a fi alesi si reprezentati politic pentru ca premierul refuza sa aplice legea si deciziile Justitiei si sa organizeze alegeri din ratiuni politice stingheritoare. In aceasta Romanie a fost nevoie de o reactie furibunda a presei pentru ca zelul ANAF in raport cu cei mai mici si neajutorati dintre intreprinzatori sa se opreasca, totusi, la o suma a minimei decente si a erorii rezonabile. In aceasta Romanie alocatiile pentru copii – dublate de premier doar pe Twitter – sunt de cativa zeci de lei, in timp de social-democratul Hrebenciuc negocia o afacere de 300 de milioane de euro din bani publici. In Romania lui Ponta bugetul lui Victor Ciorbea – neinfricat Avocat al Poporului care refuza sa atace ordonante ilegale – creste la discretie, in timp ce banii pentru sanatate se reduc dramatic.
As incheia citand integral un exceptional material semnat de Adriana Iordache pentru Romania Curata. Un material care arata cum slabiciunile stangii romanesti pentru privilegii si inegalitate de statut se pot transforma oricand, intr-un context electoral, intr-o forma de discriminare extrem de periculoasa pentru Europa moderna. Daca azi un parlamentar PSD are mai multe drepturi decat un cetatean oarecare, in campania prezidentiala prioritate capatau romanii integrali, parinti dovediti si ortodocsi inflexibili:
“Ceea ce e nou în campania electorala actuală este folosirea la scară largă a discursului instigator la ură și intoleranță pentru a obține voturi, în ciuda apelului societății civile la o competiţie electorală lipsită de discurs discriminator. Sub slogane precum “Un președinte care unește” și “Mândri că suntem români”, campania lui Victor Ponta s-a bazat pe o interpretare pur etnică a naţiunii române, făcând apel la românii de pretutindeni (chiar dacă nu dețin cetățenia română), dar marginalizând în același timp cetățenii români de altă etnie.
Dincolo de aceste slogane, discursul promovat în campanie a generat mai multă ură și dezbinare decât unitate. Prin atacuri sistematice la adresa principalului contracandindat în cursa pentru Cotroceni, s-a creat o polarizare a spațiului de dezbatere si o accentuare a diferențelor între diversele regiuni ale țării, dar și între diferite categorii de cetățeni.
Decredibilizarea oponentului s-a realizat prin accentuarea diferențelor dintre acesta si grupul majoritar (neamț vs. român, protestant vs. ortodox). Mai mult, prin asocierea discursivă a acestuia cu interese “străine” se apelează tot mai mult la emoțiile electoratului și la prejudecățile și sentimentele negative ale acestuia față de străini. Discursul xenofob din ultimele luni folosește și accentuează atât resentimentele istorice cât și pe cele „contemporane”, declanșate de experiența negativă a unora dintre românii care au plecat să lucreze în UE și au fost la rândul lor discriminați acolo. Nu în ultimul rând, o parte din afirmațiile discriminatorii au vizat și alte aspecte decât religia și etnia lui Iohannis țintind la „dezumanizarea” acestuia (de ex: ”nu este bun familist”, ”a făcut trafic de copii”, ”este un lucru”).
Încă de la anunţarea deciziei de a candida la Preşedinţia României a lui Victor Ponta, a fost evident că teme precum ortodoxia și naționalismul vor fi esențiale în campanie. În 29 iulie, premierul Victor Ponta a declarat la Craiova: “Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleaşi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru.”
Atacurile cu aluzie la etnia lui Iohannis au început în septembrie, prin banere neasumate, și plasate prin Ad-Google pe platforme de știri online, care îl înfățișau pe Iohannis împreună cu mesajele: “Am dat copiii români afară din școlile noastre!” și ”Am câștigat mii de euro din traficul cu copii!”.
Tot în luna septembrie liderul PSD Gorj și primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, a declarat că pentru candidatul ACL la Preşedinţia României este un dezavantaj faptul că nu este „pur român” şi că nu aparţine de biserica ortodoxă. Pentru aceste afirmații a fost deja reclamat la Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Pe 7 octombrie Senatorul PSD Gabriela Firea a declarat într-o conferinţă de presă, că „premierul Victor Ponta este un foarte bun familist, ceea ce din nefericire pentru el, Klaus Iohannis nu are această calitate”, completând că “Din punctul meu de vedere a fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci şi a avea copii. […]”. Doamna Firea a fost de asemenea reclamată la CNCD pentru această afirmație.
La începutul lunii noiembrie, deputatul PSD Sorin-Avram Iacoban a distribuit pe pagina sa de Facebook, un link şi o fotografie în care apare Klaus Iohannis peste care e suprapusă o stemă cu vultur şi svastică. Ulterior, această postare a fost ștearsă. ACL a depus plângere penală pe numele deputatului PSD în baza legii 107/2006 pentru aprobarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
Pe 4 noiembrie, Victor Ponta a făcut o primă declarație după turul 1 al alegerilor prezidenţiale, susținând: “Proiectul nostru este pentru toată România şi este un proiect pentru oameni. Iohannis se adresează lucrurilor, eu mă adresez oamenilor, românilor. Iohannis este un lucru, eu sunt un om, un român, şi vreau să facem o ţară pentru oameni, nu pentru lucruri. (…) Nu vreau să primim din nou ordine din afara ţării, de la PPE şi de la alţi indivizi care şi-au bătut joc de România şi în 2012 cum să trăim în România. Le mulţumim, dar ştim singuri cum este mai bine, cum este pentru România şi ordinele lor şi dispreţul pe care îl au faţă de români este un lucru pe care nu-l vom mai accepta”, a fost mesajul lui Ponta.
Mai mult, premierul a adăugat „din câte ştiu, singurul candidat care nu a intrat în turul 2 şi a anunţat foarte clar că-l sprijină pe Iohannis este Zsolt Szilagyi, cel care vrea să rupă Transilvania şi să o facă separat de România, ceea ce cred că, de fapt, sprijinul lui nici nu l-aş fi vrut, ca să fiu sincer”.
În aceeași zi Vadim Tudor a afirmat: “Eu nu voi vota niciodată un străin de neam și lege. Prin antiteză, Iohannis va putea deveni președintele României atunci când eu voi deveni președinte al Germaniei”, și l-a caracterizat pe Iohannis drept “neamț second hand refuzat la export”. C.V. Tudor a mai susținut că Iohannis ar fi negociat cu extremiștii maghiari Laszlo Tokes și Zsolt Szilagyi și că înțelegerea ar fi fost facută în cadrul a patru convorbiri telefonice, prin care Klaus Iohannis le-ar fi promis acestora autonomie teritorială și schimbarea articolului 1 din Constituție, în schimbul sprijinului din partea comunității maghiare.”.
Pe 5 noiembrie Nicolae Bacalbaşa (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, a declarat că liberalul Klaus Iohannis reprezintă interese străine şi a citat din Mihai Eminescu: „Cine o îndrăgi străinii, mânca-i-ar inima câinii”. El a mai spus despre Iohannis că „principala caracteristică este obedienţa faţă de interese străine”. A mai precizat și că “în Ardeal, timp de sute de ani, a funcționat unirea celor trei nații dominante, în care românii erau , deci plebea mizerabilă care numai contribuie. Sper ca românul ardelean să iasă din această psihologie și să înțeleagă că este un cetățean român, că Ardealul este foarte important și că Ardealul face parte din România Mare”.
Pe 6 noiembrie, senatorul PSD, Ilie Sârbu a declarat: “Îl vedeaţi dvs. pe domnul Vadim Tudor să voteze cu domnul Klaus Iohannis? În primul rând că nu e ortodox şi ştiţi bine că domnul Vadim Tudor e un ortodox practicant. După aceea, faptul că nu e român. Faptul că a apelat la Tokes, asta cred că l-a enervat pe domnul Vadim Tudor şi atunci oricum, lucrurile tot în direcţia asta mergeau”.
Într-un comunicat de presă din 7 noiembrie, Dan Diaconescu afirmă că partidul său nu îl va sprijini pe Iohannis, printre altele pentru că “este sprijinit de Laszlo Tokes şi de extremiştii maghiari care doresc ruperea Ardealului de România şi care de 20 de ani denigrează poporul român. Cine este susţinut de extremişti, nu poate fi un BUN ROMÂN!”.
Pe 9 noiembrie, Vicepresedintele PSD Lia Olguța Vasilescu a postat următoarea declarație pe Facebook: “[…] Facem război civil sau îl convinge cineva pe mutu ăla să iasă la dezbatere, să îl vadă lumea ce are în cap?” declarație care nu este numai injurioasă la adresa lui Iohannis, dar îi vizează și pe cei care au această dizabilitate.
Steluța Cătăniciu, președintele PLR Cluj a declarat pe 10 noiembrie „[…] Vreau și eu să fiu mândră în țara mea că sunt român. Cred că am tot dreptul, dacă în Italia nu mi se dă voie, în Franța suntem făcuți cerșetori, în Spania nu ni se dă voie, ca măcar în țara mea să mândră că sunt român. Trebuie să fiu înjurată de cealaltă parte că îmi doresc un președinte român? Da îmi asum acest lucru când spun că îmi doresc că în țara mea să fie un președinte român, care să nu fie susținut de Laszlo Tokes, care singurul gând al lui a fost decuparea Ardealului”. Apoi a completat ideea: „Eu am auzit foarte mulți în Cluj și în România că îl votează pentru că este neamț și este mai serios. Păi de ce trebuie să ne umilim noi în țara noastră. Adică noi suntem mai hoți decât ei?”.
De asemenea, Olguţa Vasilescu PSD l-a acuzat pe Klaus Iohannis şi că dispreţuiește în egală măsură simbolurile naţionale precum Laszlo Tokes, iar Liviu Dragnea a vorbit, imediat după turul 1 al alegerilor despre divizarea românilor de către Iohannis. Nu în ultimul rând, în cadrul uneia dintre dezbaterile dintre cei doi candidați, Victor Ponta a făcut referire la românii din afara granițelor și la Marea Unire întrebându-și oponentul dacă susține acest deziderat.
Este de notat de asemenea implicarea activă a bisericii ortodoxe în această campanie, care îndeamnă “Să ne unim și să fim frați”, și “să votăm cu cei care sunt ortodocsi. Cu Victor Ponta!”
Un alt incident semnalat a distribuirea de pliante cu portretul sfântului ortodox Arsenie Boca, care conținea numele lui Victor Ponta şi al PSD pe verso. Reprezentanții BOR a declarat însă că a fost „o iniţiativă exagerată de campanie electorală, probabil a unor membri sau simpatizanţi de partid care nu a avut binecuvântarea sau acordul Bisericii”
Fără îndoială, cuvântul cel mai des folosit în cadrul acestui tip de discurs, în ultimele săptămâni de campanie a fost “român” și derivatele sale.
Rezultatul abuzării tematicii naționaliste de către politicienii în cadrul acestei campanii a declanșat deja un val de intoleranță. Acest lucru este dovedit atât în mediul online, prin explozia de comentarii și postări xenofobe, naționaliste, unele dintre ele promovând chiar practici eugeniste sau cel puțin profund contradictorii; cât și în viața reală, prin incidente precum cel cu găinile aruncate în curtea ACL, care poate fi bănuit de conotații naziste.”
