Premium
Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat un amendament la articolul 61 din legea 303/2004, prin care procurorii pot deveni judecători doar la judecătorie, iar judecătorii pot deveni procurori doar la parchetele de pe lângă judecătorii. Potrivit legii actuale, un procuror poate trece judecător şi la instanţele superioare.
"La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la care provine, precum şi al instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care îşi desfăşoară activitatea", au au decis luni parlamentarii Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei.
Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute, conform unui amendament al ALDE, comparativ cu legea actuală când şeful statului putea refuza motivat.
Vezi şi: SONDAJ - Ce fel de președinte își doresc românii. Surpriză în privința vârstei ideale
Un alt amendament prevede că detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei. Încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă are loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituţiei la care este detaşat şi se dispune de către Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, au mai decis parlamentarii.
Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei sau al procurorului şef al parchetului corespunzător, conform unui amendament al PSD completat de Asociaţia Procurorilor din România.
Vezi şi: Ponta, lecţie DURĂ pentru USR pe ordonanţa Split TVA: 'De la 1 ianuarie, Dumnezeu cu mila...'
Parlamentarii au mai decis ca la încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere procurorii pot ocupa o funcţie la acelaşi parchet sau la un alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii ori revin la parchetele de unde provin,
Este vorba despre Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora.
Au fost eliminaţi din aceste categorii preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie care sunt numiţi de preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.
