Premium
Iranul a mutat trupe și echipament la granița cu Azerbaidjan. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului susține că vor să asigure pacea în regiune, dar în același timp amenință Israelul.
„Manevra efectuată de țara noastră în zonele de frontieră nord-vestice cu Azerbaidjanul este o decizie a guvernului și va fi făcută pentru pacea și stabilitatea întregii regiuni. Desigur, este clar că Republica Islamică Iran nu va tolera prezența proeminentă a Israelului lângă granițele noastre și în acest context vom întreprinde orice acțiune considerată adecvată pentru a asigura securitatea națională a Iranului”, a declarat purtătorul de cuvât.
Relațiile Azerbaidjanului cu Iranul, marele său vecin din sud, au evoluat de la sfârșitul războiului de anul trecut cu Armenia. Azerbaidjanul a început recent să perceapă taxe camioanelor iraniene pe un drum prin sudul Armeniei care trece prin zone de teritoriu azerbaidjan în unele locuri, relatează Eurasianet.org.
La început, Iranul a tăcut chiar și după ce poliția din Azerbaidjan a confirmat practica. Presa armeană a raportat că unele dintre camioanele vizate „transportau ciment la Erevan și Stepanakert”, capitala de facto a Nagorno-Karabakh. Teritoriul este recunoscut la nivel internațional ca azer, dar a fost controlat de forțele armene de la primul război dintre cele două părți în anii '90.
Șoferii au fost reținuți pentru că „au intrat ilegal în Azerbaidjan din Armenia și vor fi luate măsurile relevante”, a confirmat a doua zi purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne din Azerbaidjan, Ehsan Zahidov. Azerbaidjanul a susținut de multă vreme că intrarea în Karabakh prin Armenia echivalează cu o trecere ilegală a frontierei.
Ministerul de externe al Iranului a răspuns cerând eliberarea șoferilor și întâlnirea cu oficiali azeri pentru a rezolva problema.
De atunci au avut loc o serie de întâlniri, dar soarta șoferilor este încă necunoscută.
Ambasadorul Iranului în Azerbaidjan, Abbas Mousavi, s-a întâlnit de două ori într-o săptămână cu Hikmet Hajiyev, consilierul principal în politică externă al președintelui Azerbaidjan Ilham Aliyev. Într-un tweet, Mousavi a spus că cei doi „au analizat situația actuală și viitorul bunelor noastre relații și a altor probleme de interes”.
Pe 23 septembrie, ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, s-a întâlnit cu omologul său iranian, Hossein Amir-Abdollahian, pe marginea Adunării Generale a Națiunilor Unite. Într-o declarație, MAE azer a menționat că miniștrii au revizuit „situația actuală din regiune”. Amir-Abdollahian, în propriile sale comentarii, a făcut aluzie la „terțe părți” care se găseau între Iran și Azerbaidjan, ceea ce în Iran a fost interpretat ca o referire la Israel, care are o relație caldă cu Baku.
Tensiunea a fost exacerbată de exercițiile militare navale desfășurate în comun de Turcia și Azerbaidjan în Marea Caspică. Ministerul de externe al Iranului a declarat că exercițiile au încălcat o convenție internațională care interzice forțele militare străine de la mare. Analiștii azeri au replicat că Iranul este singura țară litorală caspică care nu a ratificat convenția. Iranul a organizat apoi propriile exerciții militare aproape de granița cu Azerbaidjanul.
Un membru al parlamentului iranian, Ahmad Naderi, a declarat pe Twitter că oficialii azeri s-au „dus” și au făcut declarații „mai mari decât dimensiunea și capacitatea lor”, a raportat Tehran Times. Un alt deputat, Mohammad Reza Ahmadi Sangari, a spus că Baku a devenit arogant din cauza victoriei sale militare asupra Armeniei, despre care a spus că este rezultatul „dopajului turc”, referindu-se la sprijinul puternic al Azerbaidjanului de către Ankara. „Vârsta țării dvs. mici este mai mică decât cea a celui mai tânăr parlamentar al nostru”, a adăugat Sangari.
Cu toate acestea, la Baku, analiștii spun că guvernul pare să fie motivat de iritarea îndelungată a camioanelor iraniene care aprovizionează Nagorno-Karabakh.
După ce Azerbaidjan a câștigat controlul asupra unor porțiuni de drum, care leagă principalele orașe din sudul Armeniei-Goris și Kapan și care este singura autostradă a Armeniei către Iran, Baku a reușit să acționeze în legătură cu livrările iraniene.
Războiul a dus, de asemenea, la recuperarea teritoriului Azerbaidjanului foarte aproape de coridorul Lachin, drumul care leagă Armenia de Nagorno-Karabakh. Acest lucru a permis Azerbaidjanului să supravegheze drumul pentru ceea ce consideră a fi treceri ilegale de frontieră. Președintele Aliyev, într-un interviu din 27 septembrie cu presa turcă, a declarat că, în perioada 11 august - 11 septembrie, Baku a numărat 60 de camioane iraniene care foloseau drumul. Unii dintre ei, a spus el, păreau să încerce să-și ascundă identitatea folosind plăcuțe de înmatriculare armene.
El a mai spus că oficialii iranieni au refuzat în repetate rânduri să acționeze. "Prima dată [partea azeră a emis] un avertisment verbal, a doua, o notă oficială, iar a treia, posturi - vamale, de frontieră, poliție. În acest fel am început să controlăm drumul prin teritoriul azer", a spus Aliyev . Drept urmare, a spus el, numărul camioanelor iraniene care trec prin Lachin a „scăzut la zero”.
În timp ce o mare parte din acoperirea mediatică azeră a scos în evidență credința larg răspândită că Iranul este de partea Armeniei în conflict, aceasta este o neînțelegere, a spus analistul politic Eldar Mamedov. De fapt, Iranul „a susținut în mod repetat integritatea teritorială a Azerbaidjanului la nivelul conducerii politice și religioase”, a declarat Mamedov pentru Eurasianet. „Când oamenii din Baku acuză Iranul de o poziție pro-armeană, trebuie să li se amintească de imaginea de ansamblu: de exemplu, relația strânsă a lui Baku cu Israel sau persistența ideii de 'sudul Azerbaidjanului' care se presupune că trebuie să fie eliberat 'din Iran' ", a spus Mamedov, referindu-se la partea de nord a Iranului, care este în mare parte populată de etnici azerbaidieni.
În ceea ce privește cele mai recente tensiuni dintre cele două țări, Mamedov sugerează că nu vor schimba fundamental relația.
„Iranul călcă cu atenție în Caucaz”, a spus el. „Nu are nevoie de destabilizare a frontierei de nord, pe lângă toate provocările pe care le are deja în alte scenarii, cum ar fi Golful Persic, Irak și Afganistan.”
