Premium
Aseară am ajuns acasă, in România, după o călătorie cu mașina de aproximativ 3000 km. Deci sunt unul dintre “aia care se întorc ca sa ii infecteze pe cei din tara”.
Nu o pot numi călătorie ci, mai degrabă, o experiența total diferită de toate călătoriile pe care le-am făcut, pana acum, prin Europa.
Pe 10 Aprilie, ora 14, am plecat din Falun (un mic oraș din centrul Suediei) și, la 21:25 am ajuns la Trelleborg (in sudul Suediei) de unde am plecat cu feribotul (ora 23) spre Rostok, Germania. Am dormit 4 ore jumătate pentru ca am fost anuntați in difuzoare sa ne pregătim sa mergem către mașini.
Ultima oară când am mers cu feribotul a fost plin. De data asta au fost 10 mașini. Oamenii s-au Așezat la distanța unul fata de celălalt, nu au existat controale, totul a fost civilizat si de bun simt.
La coborârea de pe feribot, am fost opriți de poliția germana și verificate documentele autoturismelor (ii interesa dacă exista inspecție auto la zi) precum și documentele de identitate. Am avut mașina plină însă nu au fost interesați de ce anume transport.
Aveam sa aflu pe drum, de la alți romani care au călătorit tot din Suedia, ca pe ei i-au verificat in bagaje. Eu am avut numere suedeze la mașina și poate din acest motiv n-au făcut controale suplimentare.
A urmat o cursa contra cronometru pentru ca Suedia era, la momentul plecării mele, încă tara “Galbena”. Cum numărul persoanelor infectate începuse sa crească, aveam doar doua zile la dispoziție sa ajung in România.
