Premium
Ziarul Financiar:
De foarte multe ori auziţi printre prietenii voştri afirmaţia că dacă ar găsi, ar avea un business, o afacere care să le aducă 3.000 – 5.000 de euro pe lună, ar lăsa jobul pe care îl au şi ar deveni antreprenori.
Nu foarte mulţi visează realist la mai mult, întrucât şi ideile lor se învârt în jurul a făcut prăjituri, gem, livrări, flori, haine, pantofi, rochii, tricouri, genţi, bijuterii, ceva casnic care să nu necesite investiţii sau un risc mare.
Aproape toţi cred că pentru a ajunge la un câştig de peste 100.000 de euro pe an, în mână, îţi trebuie relaţii, deschiderea unor uşi, contracte cu statul, business cu multinaţionalele.
Iar pentru 1 milion de euro îţi trebuie toate la un loc, în timp ce piaţa este într-un fel sau altul deja ocupată.
România are în acest moment 600.000 de companii din 660.000 care au între 0 şi 9 angajaţi, unde s-ar încadra cei care aspiră să devină mici antreprenori. La polul opus, numai 1.877 de companii au peste 250 de angajaţi.
Mulţi care visează să devină antreprenori, dar care lucrează deja de mulţi ani în companii nu visează ca propriile lor afaceri să aibă sute de angajaţi, pentru că sunt greu de gestionat.
Ei văd cu ochii lor cât este de greu în business, cât este de greu pentru un antreprenor să facă afaceri, să obţină comenzi, să recupereze banii din piaţă, să angajeze oameni, care să vină la muncă, să plătească salarii şi taxe la stat, plus TVA-ul pe 25 ale lunii.
Nu sunt mulţi români care vor să rişte să-şi crească businessul dincolo de câteva zeci, cel mult sute de mii de euro pe an pentru că frica de eşec, de faliment este mult mai puternică decât un eventual succes, care să vină la pachet cu şansa de a deveni milionar, întâi în lei, apoi în euro.
Cei din IT mai visează să dea lovitura cu un produs care să fie cumpărat de un gigant mondial, dar în viaţa de zi cu zi lucrează la ore de programare pentru o comandă externă. Românii din IT încă nu au ajuns în etapa în care să lucreze la propriile produse care să „cucerească lumea”, ci sunt încă la stadiul de foarte buni executanţi.
Piaţa românească de afară este mult prea dură şi haină pentru ca aceia care vor să devină antreprenori să-şi permită să viseze cu ochii deschişi şi să creeze produse şi servicii care să devină de masă, să fie cumpărate de sute de mii şi milioane de clienţi. Telefonul mobil sau smartphone-ul s-au inventat deja.
Nimeni nu vrea mai mult, decât un business cu 2-3 angajaţi, fără prea mare bătaie de cap, fără expunere la multe autorizaţii sau la controale ale Fiscului. Mai mult decât atât, aproape nimeni nu se gândeşte la producţie, la fabrică, unde viaţa este mai dură şi mai murdară.
Libertatea:
Deputații au decis cât pot vorbi gratuit la telefon. Potrivit unui memorandum adoptat recent, aleșii vor beneficia lunar de abonamente la telefonia mobilă decontate de la buget în limita sumei de 15 euro. Membrii Birourilor permanente, liderii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor permanente vor putea vorbi mai mult, în limita a 68 euro.
Conform documentului, pentru membrii Birourilor permanente, liderii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor permanente, secretarul general, secretarii generali adjuncţi se va suporta lunar de la buget un abonament naţional de voce cu minute şi SMS-urile nelimitate, în limita a 9 euro, plus TVA, un abonament naţional pentru internet de tipul date în limita a 5 euro, plus TVA, un abonament naţional pentru internet pentru tabletă în limita a 4 euro, precum şi serviciul de roaming şi internaţional în limita a 50 euro, plus TVA.
Digi24:
La nivel mondial se mai coace o megatranzacţie - Kraft Heinz a făcut o propunere de fuziune cu Unilever. Sunt două companii întinse peste tot în lume, noi le consumăm produsele zilnic. Ar fi o fuziune care ar pune la un loc mărci precum săpunul Dove alături de ketchup-ul Heinz. Ar fi o tranzacţie care ca valoare s-ar duce pe la 130 de miliarde de euro, cea mai mare din domeniul alimentar din toate timpurile.
Unilever a respins prima propunere. Dar asta nu înseamnă că se termină. Vor urma alte oferte, îmbunătăţite şi, dacă nu şi nu, nu trebuie exclusă preluarea ostilă.
Refuzul de moment nu a potolit Kraft Heinz. Grupul a anunţat că a făcut o propunere, respinsă şi va veni cu noi termeni pentru o tranzacţie. Ar fi o preluare în care peştele mai mic înghite pe cel mare. Unilever este semnificativ mai mare. Vânzările Kraft Heinz în 2016 au fost de 26,5 de miliarde de euro, pe când cele ale Unilever s-au dus la peste 52 de miliarde, deci au fost duble.
La aflarea veştii că a devenit ţinta de preluare, acţiunile Unilever au crescut cu 14%. La actualele cotaţii din piaţă, Unilever este evaluată la circa 130 de miliarde de euro. O sumă uriaşă care va trebui acoperită de Kraft Heinz şi, aproape sigur, eventuala preluare va presupune un schimb de acţiuni.
E greu de crezut că după un prim refuz, Kraft se va replia. Asta pentru că, în spatele său este un om de obicei determinat să meargă pe drumul pe care l-a ales. Iar numele său este Warren Buffett.
Kraft Heinz este la rândul său produsul unei fuziuni, gândite de oracolul din Omaha.
Buffett, alături de fondul brazilian de investiţii 3G a preluat Heinz în urmă cu doi. Foarte rapid au orchestrat fuziunea de 50 de miliarde de euro cu Kraft.
Expansiunea a fost în cărţi în fiecare moment şi au existat informaţii că în vizor ar fi Mondelez şi Kellogg. Ţinta s-a dovedit a fi însă un jucător mult mai mare şi altfel orientat în piaţă.
RFI:
Cancelara Germaniei, Angela Merkel insistă asupra importanței NATO pentru europeni precum și pentru americani, într-o perioadă în care incertitudinile asupra viitorului relației transatlantice planează asupra Conferinței anuale pentru Securitate. Evenimentul a debutat astăzi la München și va continua și în week-end. Mai mult ca niciodată, Conferința pentru Securitate constituie o întâlnire extrem de importantă a responsabililor politici din întreaga lume. Anul acesta, responsabilii noii administrații Trump sunt așteptați. Mai exact, 50 de miniștrii de Externe și 30 ai Apărării speră să afle mai multe în ceea ce privește politica externă pe care administrația americană vrea să o promoveze.
Cancelara Angela Merkel ‘speră că lumea este conștientă asupra valorii comune pe care NATO o oferă’. Responsabilul german a susținut o conferință de presă comumă la Berlin cu premierul Canadei, Justin Trudeau. ‘Statele Unite și-au dezvoltat puterea cu ajutorul NATO. Organizația transatlantică este importantă nu doar pentru germani ori membrii ei ci și pentru Statele Unite’, este de părere Angela Merkel. Președintele american Donald Trump a calificat NATO ca fiind ‘desuetă’ și le-a reproșat membrilor că nu își îndeplinesc obligațiile financiare. Angela Merkel l-a asigurat că Germania va crește bugetul militar la 2% din produsul Intern Brut.
La rândul său, secretarul american al Apărării, Jim Mattis, prezent și el în Germania, a precizat că ‘relația între Europa și Statele Unite fac front comun contra instabilității și violenței’. El a dat asigurări că ‘America va întări parteneriatele existente pentru a face față celor care decid să atace oameni inocenți, democrația ori libertățile noastre’.
Mult mai virulent a fost însă ministrul german al Apărării, Ursula van der Leyen. Oficialul german a lansat un apel occidentalilor, americanilor în special, să nu transforme lupta împotriva terorismului într-un război contra islamului. Cel mai probabil s-a referit aici la decretul controversat al președintelui Donald Trump împotriva migranților. ‘Nu trebuie să construim un zid împotriva musulmanilor ori a islamului. Altfel, există riscul să intrăm pe terenul violențelor și a terorismului’, a precizat ministrul german în cadrul acestei conferințe.
