Premium
Fostul ministru Elena Udrea are, luni, termene, în ambele dosare de mare corupție, respectiv cazul Hidroelectrica, în care va da decalrații în fața instanței, și dosarul Gala Bute, în care condamnarea sa definitivă a fost anulată, iar ea eliberată, urmare unei decizii CCR.
Concret, Curtea de Apel București a stabilit, la ultimul termen de judecată din dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formațiunii atacau contractele dintre stat și comania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu.
În acest dosar judecata este aproape de final iar pentru luni judecătorii au stabilit că o vor audia pe Elena Udrea după care vor stabili dacă ascultă și peldoariile finale înainte de a rămâne în pronunțare.
Tot luni, Elena Udrea este așteptată și la instanța supremă, unde un complet de cinci judecători, rejudecă apelurile din mega-dosarul de corupție Gala Bute.
În acest dosar instanța a primit răspunsurile CJUE privind aplicarea sau nu a deciziei CCR care a condus la anularea deciziei definitive de condamnare din acest dosar, prin care Udrea a primit șase ani de închisoare cu executare.
Până la acest moment judecata în dosar a suferit amânări.
Dosarul Hidroelectica
Curtea de Apel București a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.
Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,
Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.
Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.
„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.
Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.
De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.
Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.
După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.
Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.
Audieri pe bandă rulantă
Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.
În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.
Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.
Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.
Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.
Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.
Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:
- că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;
- că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;
- că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.
Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.
Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.
Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.
Dosarul Gala Bute
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.
În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.
Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.
Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
