PSD nu beneficiază deocamdată în plan de imagine de ordonanța de anulare/abrogare a OUG 13. Este o problemă de încredere. Dar dacă PSD își face treaba, dacă anulează cum trebuie, mai "trebuie" să iasă lumea în stradă? Mai "au dreptul" să ceară ei, să zicem, căderea Guvernului?
Problema se pune pe trei nivele.
La nivel legal...
PSD poate să legifereze ce dorește... în limitele Constituției. Adversarii care spun "există o limită peste care nu se poate trece" au nevoie sa fie mai preciși. Limita este Constituția, nu un sentiment vag.
Unul din reproșurile principale aduse PSD este dealtfel, tocmai acesta: că a evitat CCR și s-a ascuns de opinia publică (Noaptea ca hoții).
Dacă PSD se conformează pe viitor Constituției, atunci actele sale vor fi legale și vor avea un anumit nivel de legitimitate. Dar legitimitatea este o poveste complexă.
La nivel politic
Există un pact social scris, anume Constituția. Dar există și un pact social nescris, prin care ne așteptăm ca politicienii să nu depășească niște limite. Sunt probleme de bun simț, pe care nu poți mereu să le pui în Constituție.
Dacă o parte a Societății consideră că acest pact a fost încălcat, este dreptul lor să manifeste această opinie și să caute să pună cât mai multă presiune. Este o sancțiune politică pentru o vină politică.
Citiți și:
Da, Guvernul este legitim (conform nivelului legal) dar și protestatarii sunt legitimi (conform nivelului politic). Cum ziceam, o poveste complexă.
Oricum nimeni nu vrea să meargă cu tancurile la Parlament. PSD-ALDE pot pierde puterea doar cu acordul PSD-ALDE.
La nivel electoral
Dar, de fapt, cheia acestei lupte sunt electoratul PSD și nehotărâții. Dragnea nu are a se teme prea mult de alegători PNL și USR. Teama lui este că aceștia vor convinge pe alții, că vor punte o ștampilă greu de șters pe PSD.
Că se va pune atâta presiune pe partid încât, dacă mai vrea să câștige alegeri, partidul ar putea hotărî să îl sacrifice pe el, pe Dragnea.
Citiți și: