Premium
Adevarul:
S-a scris mult despre protestele din Piaţa Victoriei şi din diverse perspective. S-a vorbit despre o Românie care se mobilizează – rara avis! - în numele Europei, s-a invocat inclusiv o „cultură românească a protestului”, iar acţiunea protestatarilor a fost considerată „apariţia unei noi concepţii politice”. România, incontestabil, a ieşit foarte bine la nivel de imagine.
Ceea ce nu s-a spus, însă, legat de proteste, este potenţialul efect al acestora în politica externă. Aşa cum Piaţa Victoriei, garnisită de oameni, a schimbat agenda de politică internă a unui partid care a câştigat alegerile, Piaţa poate face la fel, în anumite condiţii, şi în ceea ce priveşte politica externă agreată la un moment dat.
Să vedem cum.
Apariţia unei „noi concepţii politice”
Cel mai semnificativ material dedicat protestelor din România este cel al filosofului şi scriitorului francez Gaspard Koenig publicat în Les Echos. Interesul francezului pentru ce se petrece la Bucureşti nu este întâmplător şi trebuie reamintit aici: Gaspard Koening este, dincolo de statutul de scriitor şi gânditor, fondatorul în 2013 a unui think tank numit GenerationLibre, de tradiţie „iacobinist liberală”, ceea ce înseamnă că militează pentru ideea că „statul trebuie, înainte de orice, să emancipeze individul de sub tutela lui”.
Într-o epocă a maselor, a „revoluţiei numerice”. „noi trebuie să pregătim lumea, o lume deschisă unde autonomia individului şi cooperarea spontană înlocuiesc structurile centralizate”.
Iar ceea ce a văzut Gaspard Koenig la Bucureşti este ilustrarea viziunii sale şi a proiectului GenerationLibre! Românii i-au confirmat teza, de aici şi ideea că „evenimentele din Bucureşti participă la apariţia unei noi concepţii politice”. Şi încă: „revoltele din România sunt spontane şi articulate în jurul unor cauze unice. E imposibil de identificat vreun lider în masa de indignaţi români.
Reţelele de socializare şi telefoanele mobile ţes o reţea imprevizibilă şi efemeră în care se regăsesc atât Biserica ortodoxă, cât şi preşedintele Iohannis, muncitorii expatriaţi şi bloggerii locali. Uriaşa mulţime care a invadat Bucureştiul se va dizolva probabil deîndată ce-şi va obţine definitiv victoria”.
Avem de-a face, prin urmare, cu o provocare: tineri care nu participă la vot (mai puţin de o treime au votat la ultimele alegeri), se mobilizează masiv pentru o idee sau un proiect, pe care îl consideră fundamental, esenţial şi nenegociabil. Nu e nicio contradicţie aici, încearcă să ne convingă filosoful, ci „oglindirea unei evoluţii a democraţiei în care populaţia se autosesizează punctual cu câte un subiect unificator”.
Nu eventuala contradicţie ne interesează aici, ci miza principală: o mulţime masivă de oameni, copleşitoare cantitativ şi calitativ, intervine radical şi schimbă salutar agenda de politică internă a unui partid care a câştigat fără drept de apel alegerile parlamentare.
Partenerii occidentali şi euroatlantici au salutat acţiunile mulţimii din Piaţa Victoriei, iar partidul de guvernământ, înfrânt, a dat înapoi. Mulţimea a devenit legitimă!
În cazul acesta, „subiectul unificator” a fost de pol
Digi24:
"Cei din Piaţa Victoriei au fost acuzaţi de către politicieni PSD, de rang înalt, că nu au citit Ordonanţa. Nici mai mult, nici mai puţin decât şeful Comisiei de verificare şi control al SRI, domnul senator Ţuţuianu, vine... Am citit de două trei ori, nu se poate, poate că sunt obosit, dar totuşi... Zice domnul Ţuţuianu: 85% dintre manifestanţii din Piaţa Victoriei este evident că sunt manipulaţi. De ce 85? Cu ce mijloace de de măsurare? Va să zică, au fost probleme în legătură cu estimarea numărului de manifestanţi din Piaţă, da? 85% manipulaţi. De unde ştiţi, stimabile domn senator? Aţi luat interviuri fiecăruia? Adică, cum se manifestă manipularea? Cum îţi dai seama că un om e manipulat? De către cine? Nu ştie domnul, încă nu ştie. Nu voi să spui, zice domn' senator. Pentru că dânsul, cu câtva timp înainte, ce a făcut? A cerut anchetarea împlicării multinaţionalelor în aceste manifestaţii. Bineînţeles, ca şi domnul Iordache, îi jigneşte pe aceşti oameni aflaţi în piaţă, numindu-i manipulaţi pe baza a ce...? Asta după ce discută cu SRI. După ce discută cu ministrul de Interne, vine cu această concluzie. Păi ce să înţelegem, a discutat cu SRI şi a ajuns la concluzia că sunt manipulaţi de SRI? Sau de multinaţionale? Să ştim şi noi: e SRI-ul, sunt multinaţionalele, sunt oamenii lui Soros, este o sindicalizare, toţi ăştia, la un loc, manipulează din greu acolo? Doamna Firea, la fel. La doamna Firea este şi mai generos: 95% sunt manipulaţi, zice dânsa. Argument că sunt manipulaţi: n-au citit Ordonanţa de Urgenţă (OUG 13 – n.r.). De unde ştiu dânşii că n-au citit oamenii ăştia din piaţă Ordonanţa de Urgenţă?
Această manifestare are un grad de conştiinţă a ceea ce face pe care n-au avut-o niciodată manifestările de stradă din România de după 1990. Şi asta datorită noilor tehnologii. Datorită Facebook-ului, datorită Internetului", a declarat jurnalistul.
itică internă. Dar nu ar putea să fie şi de politică externă?National:
Iata ca, in timp ce noile autoritatile de la Bucuresti de-abia indraznesc sa baguie cate un apropro subtil despre implicarea zecilor de fundatii si ONG-uri din reteaua societatii civile sorosiste in incercarile de destabilizare a societatii romanesti, guvernantii unei tari vecine si-au luat deja viteza si au definitivat un plan legal de eradicare a influentei „subversive” a miliardarului american asupra Ungariei.
Este vorba despre un proiect de lege prin care cabinetul condus cu mana de fier de catre premierul Viktor Orban obliga ONG-urile care actioneaza in Ungaria sa declare valoarea finantarilor provenite din strainatate, sub amenintarea ca si-ar putea pierde altfel autorizatia de a-si desfasura activitatile curente.
Declararea finantarii externe
Aceasta este, de altfel, principala miza a proiectului de lege prin care Orban isi propune sa scape, odata pentru totdeauna, de puzderia de ONG-uri care ii ataca virulent, de ceva vreme, guvernul, fara a recunoaste insa apartenenta la reteaua globala sorosista.
Insa liderii principalului partid de guvernare FIDESZ au sustinut, chiar in Parlamentul de la Budapesta, ca „ungurii trebuie sa afle daca finantarea straina a activitatilor unei organizatii civile reprezinta peste 5-10% din bugetul sau total”. Si aceasta clarificare intervine dupa ce serviciile secrete maghiare au avertizat ca sunt nenumarate fundatii si ONG-uri care primesc „sponsorizari” de milioane de euro dintr-o singura sursa externa, racordata de obicei la „societatea deschisa” a lui George Soros. Astfel ca aceste asociatii au practic bugetele asigurate in totalitate doar de catre controversatul miliardar, care, culmea, s-a nascut intr-o familie evreiasca din Budapesta.
Suspendare fiscala
Iar guvernul lui Viktor Orban a gasit si modalitatea de a face organizatiile „sorosiste” sa-si recunoasca apartenenta financiara, proiectul de lege prevazand ca, altfel, „acestea nu isi vor mai putea sa isi continue desfasurarea activitatii pe teritoriul Ungariei”, urmand sa li se suspende sau chiar sa li se retraga inregistrarile fiscale. Si asta dupa ce guvernul a declansat deja o ampla operatiune de control a finantarii ONG-urilor suspectate ca ar face jocurile miliardarului George Soros. Pana atunci insa, uite ca, daca ar vrea sa aplice noua linie Trump adoptata de catre Budapesta, coalitia de guvernare de la Bucuresti nu ar avea decat sa preia, articol cu articol, proiectul de lege al Guvernului Orban.
Ziarul Financiar:
Creşterea economică puternică, determinată de majorarea consumului, are un revers în majorarea puternică a deficitului comercial, care anul trecut a atins 9,9 miliarde de euro, cu importuri de 67,3 miliarde de euro şi exporturi de 57,3 miliarde de euro.
Creşterile salariale şi reducerile de taxe, dar şi nivelul redus al dobânzilor bancare care a încurajat creditarea, se văd de doi ani în evoluţia puternică a consumului. În 2016, vânzările din comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat) au crescut cu 13,5%, an la an, faţă de 8,9%, an la an, în 2015. Este cel mai bun ritm de creştere din 2008 încoace, care nu avea cum să nu se vadă în evoluţia deficitului comercial. De doi ani acesta creşte semnificativ pentru că excedentul de cerere nu a găsit răspuns pe piaţa internă şi, astfel, importurile au fost impulsionate. România a importat în 2016 cu 4,6 miliarde de euro mai mult decât în 2015. A exportat, în aceeaşi vreme, cu 2,7 miliarde de euro mai mult, ritmul accelerându-se în a doua parte a anului. În decembrie de pildă exporturile au avut un ritm de creştere, faţă de decembrie 2015, de 9,4%, iar importurile unul de 7,5%.
„Comerţul exterior a avut un trimestru IV solid, în care creşterea exporturilor a fost puternică, depăşind-o uşor pe cea a importurilor, în timp ce lărgirea deficitului comercial a încetinit la cel mai redus avans de doi ani. Deficitul comercial pe zona de bunuri a închis anul trecut lângă 5,6% din PIB; deşi este cu peste un punct procentual mai ridicat decât cu un an în urmă, rămâne de vreo trei ori sub nivelul de dinaintea crizei“, comentează Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank.
Aşadar, consumul s-a apropiat de nivelul anilor de boom. Cu toate acestea, deficitul comercial, deşi în creştere puternică, depăşind 5% din PIB, este departe de nivelul de dinainte de criză - un deficit comercial de 17% din PIB în 2008 - ceea ce arată că economia internă este mult mai pregătită acum să răspundă cererii. Încă un lucru care face diferenţa între economia de dinainte de criză şi cea de acum. În ciuda majorării deficitului comercial, deficitul de cont curent rămâne sub control. BNR urmează să publice în zilele următoare nivelul deficitului de cont curent pe 2016, dar economiştii anticipează că el se va situa anul acesta în jurul cifrei de 2-2,5% din PIB.
În primele 11 luni din an, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,3 miliarde de euro, în creştere cu 175% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Şi totuşi, acest deficit înseamnă aproximativ 1,9% din PIB. În anii de boom economic, deficitul de cont curent ajungea la 13% din PIB în 2007 şi aproape 12% din PIB în 2008.
Situaţia este mai bună acum pentru că economia înregistrează un excedent pe exporturile de servicii. La 11 luni, comerţul exterior cu serviciile a ajuns la un excedent de 6,9 miliarde de euro (9,1 mld. euro importuri şi 16 miliarde de euro exporturi).
Potrivit datelor publicate ieri de INS în 2016 exporturile FOB au însumat peste 57 de miliarde de euro, iar importurile CIF au trecut de 67 de miliarde de euro, valorile exporturilor şi importurilor crescând cu 5,1%, respectiv cu 7% faţă de 2015. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 9,9 miliarde de euro, mai mare cu 1,59 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2015.
