stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

De ce a sărit Ponta ca ars după vizita la DNA a lui Isar?

acte dosare

E o întrebare la care nu a fost găsit un răspuns până acum... Cel puțin public. Fostul ministru Lucian Isar a fost invitat la DNA pentru a da detalii cu privire la plângerea pe care a depus-o la DNA cu timp în urmă. La scurt timp fostul premier Victor Ponta l-a atacat extrem de dur - a susținut că a cerut schimbarea din guvern al lui Lucian Isar pentru că acesta ar fi cerut șpagă unui investitor american. Ar fi avut informări de le servicii pe tema asta.

Să încercăm un răspuns - Dosarul Rompetrol? E o variantă.

Ce înseamnă însă Cazul Rompetrol?

În dese rânduri fostul președinte al României, Traian Băsescu, pomenea în disputele sale verbale cu fostul premier Victor Ponta de Cazul Rompetrol.

O parte a dosarului Rompetrol a ajuns în instanță și s-a finalizat cu condamnări - Sorin Roșca Stănescu, Sorin Pantiș. Dar la DIICOT a rămas o a doua parte a dosarului, plasată strategic într-un fișet, acolo unde anii ce au trecut au pus un strat serios de praf. Este vorba despre creanța Turkmenistan, privatizarea rafinăriei Vega, a rafinăriei Petromidia între 1999-2000 și celebra ordonanță a Guvenului Năstase din 2003 prin care practic s-au reeșalonat până în 2010 datoriile istorice ale Petromidia de aproape 600 de milioane de dolari.

Cel mai probabil, potrivit surselor Romania Curată, ce a mai rămas la DIICOT din dosarul Rompetrol – creanța Turkmenistan, privatizarea rafinăriei Vega, a rafinăriei Petromidia și ordonanța 118/2003 a Guvernului Năstase – s-ar fi prescris, relatează Romania Curata.

Vezi și: REACȚIA lui Lucian Isar la acuzațiile lui Victor Ponta: Îl voi acționa în justiție

Vezi și; Ponta, acuzaţii incendiare la adresa lui Lucian Isar, după ce acesta a ajuns la DNA

______

Fostul premier Adrian Năstase si fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu au fost convocați la Parchet pentru a da detalii despre Ordonanța de Urgență a Guvernului 118 din 2003 privind măsurile pentru reglementarea unor obligații bugetare ale Rompetrol Rafinare (rafinăria Petromidia). Adică să dea lămuriri referitoare la transformarea în obligațiuni a restanțelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003. Actul normativ a fost emis de Guvern pe 24 octombrie 2003 și a stabilit transformarea datoriei istorice la buget a rafinăriei Petromidia, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi și penalități, în obligațiuni cu maturitate de șapte ani.

Apărarea fostului premier Adrian Năstase a fost întotdeauna că legea de aprobare a ordonanței 118/2003 a fost promulgată în 2005 de noul președinte Traian Băsescu. Ideea Guvernului Năstase era că, până în 2010, Rompetrol să răscumpere obligațiunile statului, practic să plătească datoriile reeșalonate.

Între timp, în 2007, Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă neclară și astăzi – potrivit unor surse, 1,6 miliarde de dolari, potrivit altora, aproape 3 miliarde de dolari. Tranzacția l-a propulsat pe Patriciu pe primul loc în topul celor mai bogați români:

Pe 30 august 2010, obligațiunile statului au ajuns la maturitate. În condițiile în care Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură, statul a redevenit acționar. Cu câteva zile înainte de maturitatea obligațiunilor, în august 2010, ministrul de atunci al Finanțelor din Guvernul Boc, liberalul Sebastian Vlădescu, a acceptat o plată din partea Rompetrol de 71 milioane de dolari, aproape 54 de milioane de euro, ceea ce a permis ca, după data de 30 august 2010, statul să redevină acționar la Rompetrol cu doar 44 la sută, nu cu peste 50 la sută. Au urmat procese din partea statului român care pierduse astfel pachetul majoritar de acțiuni, mai exact controlul companiei.

Ștergerea datoriilor istorice ale Rompetrol de către Guvernul Ponta

În iunie 2011, Tribunalul Constanța a emis o primă decizie în favoarea Rompetrol. Pe 15 februarie 2013, cu 3 zile înainte de o decizie a Curții de Apel Constanța, guvernul USL Ponta II a încheiat o înțelegere cu grupul kazah. S-a semnat un memorandum, în fapt un contract de stat prin care partea română accepta o plată de 200 de milioane de dolari din datoria de 600 de milioane. Restul celor 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiții de un milliard de euro. Plus încetarea proceselor din partea statului român. Memorandumul a fost semnat de șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei, Gabriel Dumitrașcu, fost director la Roșia Montană Gold Corporation în anii 2000.

Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege (adoptată în mai 2013 de majoritatea USL din Parlament, din care face parte atunci și vechiul PNL), însă nu a fost lăsat de Curtea Constituțională după ce legea a fost atacată la CCR de președintele Traian Băsescu. Vezi documentul aici.  Așa că, în ianuarie 2014, Guvernul Ponta a fost nevoit să adopte contractul semnat de Gabriel Dumitrașcu cu Rompetrol prin hotărâre de guvern.

Potrivit presei, hotărârea de Guvern a fost „semnată de premierul Victor Ponta, un secretar de stat de la ministerul Economiei, ministrul Energiei Constantin Niță, ministrul Finanțelor Daniel Chițoiu și ministrul Bugetului Liviu Voinea“. Guvernul a susținut că a avut aviz din partea Ministerului Justiției. Nota de fundamentare nu e semnată de Ponta, ci de ministrul Economiei Andrei Gerea, ministrul delegat pentru Energie Constantin Niță, ministrul Bugetului Liviu Voinea și ministrul Finanțelor Daniel Chițoiu.

Ce s-a întâmplat până la urmă? Compania kazahă nu a plătit cele 200 de milioane de dolari și nici nu a făcut investițiile promise din fondul mutual de un miliard de dolari.

Cum explică Ponta? Premierul a dat vina pe fostul președinte Traian Băsescu pentru neîndeplinirea acestor obiective. „Pentru că n-a vrut nimeni să semneze nicio hârtie, niciun funcționar, pentru că au zis:  Domne, ne face Băsescu dosare. Îmi pare rău, dar dacă ați fi în locul funcționarilor din ministere nu vi s-ar părea neserios. E foarte greu să impui ceva unui funcționar public“, a spus Victor Ponta, citat de Evenimentul Zilei.

Rompetrol a încercat să intre în insolvență

În mai 2015, compania kazahă nu numai că nu a plătit cele 200 de milioane de dolari și nu a făcut investițiile de 400 de milioane, ba a și depus o cerere de intrare în insolvență pentru a evita plata a aproape 60 de milioane de dolari (plus dobânzi din 2001) la care a fost obligată prin decizie definitivă în dosarul Rompetrol I (cel cu Dinu Patriciu; e vorba de creanța Libia, datoria recuperată de Patriciu de la Gaddafi în urma investițiilor lui Ceaușescu și care trebuia să revină statului român, după cum a decis instanța). În iunie 2015, Tribunalul București a respins intrarea în insolvență a Rompetrol.

MRU amenință cu comisia de anchetă

Fostul premier, consilier prezidențial onorific și membru PNL, Mihai Răzvan Ungureanu amenința că liberalii vor cere comisie parlamentară de anchetă în privința ștergerii datoriilor Rompetrol de către Guvernul Ponta. Cererea de anchetă parlamentară a fost redactată și depusă de Andreea Paul. „Zgonea a blocat-o la vot cu argumentul că a cerut parchetelor să specifice dacă sunt investigații ale justiției pe rol, căci atunci nu le putem dubla cu anchete parlamentare. Urmează tranșarea în viitoarea sesiune parlamentara“, a explicat Andreea Paul.

Fapte vechi prescrise, fapte noi așteaptă să fie investigate

Concluzia e că dosarul vechi care conține fapte comise între 1999 și 2006 este cel mai probabil prescris. În privință ștergerii datoriilor de către Guvernul condus de Victor Ponta, procurorii spun că analizează posibilitatea unei autosesizări. Sau ar putea fi sesizați...

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.