Premium
Dl Csaba Asztalos, președintele CNCD, a făcut zilele trecute o serie de declarații năucitoare cu privire la purtătorul de cuvânt al BOR, dl Vasile Bănescu, la Referendumul pentru Căsătorie, și la libertatea de conștiință și religioasă. Să le luăm la rând și să vedem de ce sunt atât de grave și ce implicații ar putea avea declarațiile dlui Asztalos.
1. “Vedem efectele unor dezbateri trunchiate cu privire la noţiunea de familie, deşi avem o decizie a Curţii Constituţionale (nr.580 din 2016) în care se explică că noţiunea de familie este una mult mai largă decât cea propusă de iniţiator (Coaliţia pentru Familie) şi că de fapt ea intră sub protecţia Articolului 26 din Constituţie (dreptul la viaţă de privată sau de familie). Cu siguranţă, noţiunea de familie este mult mai largă decât cea dintre o femeie şi un bărbat căsătoriţi, cu copii.”
Cum stau, în fapt, lucrurile:
Dl Asztaloș pornește prin a ridica o perdea de fum. În fapt, decizia CCR nr. 580 din 2016, pe care dl Asztaloș pretinde că o citează, arată în mod explicit: „Prin înlocuirea sintagmei între soţi cu un bărbat şi o femeie, se realizează doar o precizare în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificaţia originară a textului.” Iar Coaliția pentru Familie a arătat încă din 2017 că „A trata subiectul ca «redefinirea familiei» în condiţiile în care NU familia, ci căsătoria face obiectul proiectului de lege care va sta la baza referendumului, reprezintă un act prin care se urmăreşte exclusiv manipularea conştiinţei cetăţenilor.” (link către site-ul CpF). Cel care trunchiază adevărul este, așadar, tocmai dl Asztaloș.
2. „Din punct de vedere juridic, [Referendumul pentru Căsătorie] nu are niciun efect. Va fi doar o exprimare a intoleranţei faţă de anumite grupuri din societate. De pildă, în ultimii 5 ani, 28% dintre copiii României s-au născut în afara căsătoriei. Asta e realitatea. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei este un subiect fals, neclar. De ce facem această revizuire? Foarte mulţi spun că nu are legătură cu minorităţile sexuale, dar vedem declaraţii din ultimele zile care trimit către condiţia minorităţilor sexuale, deşi chiar şi în acest moment este foarte clar că nu este posibilă căsătoria între persoane de acelaşi sex.”
Cum stau, în fapt, lucrurile:
Perdeaua de fum se transformă în nor de sofisme. Inițiativa Referendumului pentru Căsătorie nu presupunem, am arătat mai sus, vreo definiție restrictivă a familiei. În plus, potrivit unei luări de poziție recente a Avocatului General al Curţii Europene de Justiţie, Melchior Wathelet, „noţiunea de «soţ» în cadrul Directivei europene privind libera circulaţie include şi soţii de acelaşi sex – iar România ar trebui să recunoască această noţiune.” (acest fapt privește, deocamdată, doar acordarea dreptului de reședință în țară „soțului” de același sex). Prin diverse Directive și Regulamente, UE va continua să facă presiuni pentru recunoașterea „căsătoriei” unisex – în absența unei definiri clare a termenului de „soți” în Constituția României. Inițiativa de definire a termenului de „soți” în Constituție nu este îndreptată împotriva vreunei minorități sexuale – ci este o inițiativă pentru protejarea Căsătoriei, o instituție umană fundamentală, ca uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie, drept cadrul cel mai bun pentru creșterea și educarea copiilor. Faptul că acum legislația României nu permite „căsătoria” homosexualilor sau a lesbienelor nu înseamnă că situația nu se poate schimba în viitor,chiar fără o consultare a populației. Cum s-a întâmplat, de pildă, recent în Statele Unite ale Americii sau în Franța. Întregul paragraf citat mai sus denotă fie ignoranță, fie rea-voință.
3. “Este mult mai grav să vorbeşti de familia „naturală“ decât de familia „tradiţională“. Asta înseamnă că ceilalţi nu sunt naturali. Or, declaraţia asta venind din partea purtătorului de cuvânt al principalului cult din România (BOR) este foarte gravă.”
Aici declarațiile lui Csaba Asztaloș derapează foarte grav.Norul de sofisme reduce vizibilitatea aproape de zero. Este imposibil ca domnul Asztaloș, care are totuși o pregătire juridică, să nu cunoască conceptul de „drept natural”. În special în condițiile în care și ideologia LGBT, pe care dl Asztaloș o reprezintă, face apel la acest concept în unele contexte sofistice pentru a invoca „naturalitatea” homosexualității. Dreptul natural este doctrina care stă la baza dreptului european și a civilizației iudeo-creștine – ideea fundamentală este aceea că există o lege naturală universală, care rezultă din ordinea divină a cosmosului care este interpretată de natura rațională și socială a umanității. Când domnul Vasile Bănescu se referă la familia naturală, se referă la familia care este întemeiată pe uniunea dintre un bărbat și o femeie, în baza dreptului natural. Oricare ar fi acei „ceilalți” la care se referă dl Bănescu, nici un alt tip de „căsătorie” nu este și nu poate fi bazată pe dreptul natural. Dimpotrivă, unul dintre motivele fundamentale pentru care uniunile dintre persoanele de același sex nu pot fi numite „căsătorii” este acela că acestea urmează o filozofie relativistă, de tip nihilist, care contrazice și răstoarnă dreptul natural.
4. „Aşa cum sunt şi afirmaţiile cu privire la Educaţia Sexuală. De ce deranjează exprimarea de sexual. De ce suntem atât de pudici în societate? Educaţia Sexuală nu are nicio legătură cu Kama Sutra. Educaţia Sexuală înseamnă să nu mai fim pe primul loc în Europa la naşterile mamelor minore, înseamnă igienă, sănătate şi protecţie. Zona aceasta de educaţie serveşte în primul rând drepturilor femeilor şi promovării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.”
Declarațiile dlui Csaba Asztaloș derapează din ce în ce mai mult. Frazele pe care le spune par a deriva una din cealaltă, însă, în fapt, n-au nici o legătură una cu alta. Norul de sofisme a devenit irespirabil. Cum a ajuns la Kama Sutra și la pudoare? Și de la Kama Sutra cum a ajuns la egalitatea de șanse dintre bărbați și femei? În fapt, tot ceea ce a spus dl Vasile Bănescu a fost: „suntem de acord cu educația sexuală, dacă este făcută așa cum trebuie.” Dl Bănescu a combătut în mod corect principalul argument invocat de o parte a ONG-urilor care promovează agresiv educația sexuală bazată pe metode contraceptive, chiar și în rândurile unor grupuri etnice care au un etos puternic îndreptat împotriva avortului, cea mai cunoscută metodă prezentată în cadrul acestui tip de educație sexuală. Conform acestui argument sofistic susținut de aceste ONG-uri (și nu de dl Bănescu!), numărul mare de sarcini în rândul adolescentelor din anumite etnii şi categorii sociale vulnerabile s-ar datoria lipsei educației sexuale bazate pe metode contraceptive. În fapt, sunt studii care arată că în țări unde s-au redus fondurile pentru educația sexuală bazată pe contracepție numărul nașterilor la adolescente a scăzut (link aici către un articol care tratează mai pe larg această idee). Dl Bănescu a arătat că nașterile la adolescente nu trebuie puse pe seama unui singur factor, ci că e legitim și rațional să vorbim despre un cumul de factori și de cauze sociologice. În plus,educația sexuală nu trebuie ideologizată în direcția propagandei LGBT, poate fi făcută foarte bine de profesorul de biologie sau de diriginte, și nu de activiști din anumiteONG-uri, și trebuie dublată de o educație morală și religioasă solide.
5. „În ceea ce priveşte dogma religioasă sau credinţele religioase aici există o libertate, mai ales dacă vine din partea reprezentanţilor unor culte sau a unui cult. Din perspectiva respectivului cult, un fapt sau altul este păcat. Acest lucru nu este o formă de discriminare. Aici distincţia o facem din perspectiva faptului că vorbim de un politician, nu de reprezentantul unui cult.”
Aceasta este una dintre cele mai grave afirmații făcute de dl Csaba Asztaloș. Și nu doar pentru că ne arată că se pricepe la teologie mai puțin chair decât se pricepe la logică sau la drept – dacă acest lucru era posibil. Conform domniei sale, cineva are vorba să vorbească despre „păcat” doar dacă este reprezentantul unui cult religios – dacă e, cum ar veni, un soi de „funcționar” al cultului respectiv. Or, oricine creștin sau orice evreu are dreptul să vorbească despre păcat – și să spună că minciuna este un păcat sau adulterul este un păcat sau zoofilia este un păcat sau canibalismul este un păcat.Libertatea de a vorbi despre păcat în spațiul public nu este doar pentru reprezentanții cultelor religioase – este pentru toți creștinii și pentru toți evreii din România. Dl Ioan Deneș, care a definit un act sexual între doi bărbați drept un păcat, în deplină concordanță cu teologia morală creștină, nu a vorbit în calitate de politician, a vorbit în calitate de creștin.
Mă întreb, așadar – când un creștin devine politician, își pierde libertatea de exprimare și libertatea religioasă? Sau când un creștin nu este un reprezentant al unui cult, își pierde libertatea de exprimare și libertatea religioasă, și nu mai poate să vorbească în spațiul public despre ce spun creștinismul și iudaismul că este un păcat?
Toate aceste afirmații vin în contextul în care, sub imperiul ideologiei pe care dl Csaba Asztaloș o reprezintă, în diverse țări occidentale libertatea de exprimare și libertatea religioasă devin, tot mai mult, doar cuvinte pe hârtie. În Brazilia, de pildă, legea „antihomofobie” promovată de guvernul marxist poate trimite preoții la închisoare între doi și cinci ani dacă spun ceva care rănește sentimentele unui homosexual. În Statele Unite, pastori, preoți, funcționari publici, cofetari, oameni de afaceri sunt amenințați cu moartea, târâți în procese, sau își pierd afacerile pentru că susțin că o căsătorie este doar între un bărbat și o femeie. Organizații de caritate ale Bisericii Catolice sunt închise deoarece refuză să plaseze copii în adopție către cupluri de homosexuali. În Danemarca Parlamentul a adoptat o lege prin care obligă toate cultele să oficieze căsătorii între persoanele de același sex. Dacă un preot refuză, episcopii sunt obligați să găsească un alt preot care va face acest lucru.
Experiența ultimelor trei decenii ne arată că nu este vorba numai despre revendicarea și obținerea unor „drepturi”pentru anumite minorități, ci despre cauționarea undei adevărate campanii de intimidare și de terorizare a populației care încă mai crede că o căsătorie este doar într-un bărbat și o femeie, conform dreptului natural și a poruncilor lui Dumnezeu. Poate numai bolșevismul a mai reușit o asemenea îngrădire a libertății de exprimare și o asemenea prigoană împotriva creștinismului precum cea pe care o anunță răspândirea în lumea occidentală de azi a ideologiei pe care o reprezintă dl Csaba Asztaloș.
