Premium
Ministerul Justiției își depășește misiunea instituțională de administrator al sistemului judiciar, prin propuneri legislative retrograde sau cu potențial negativ asupra independenței justiției, este reacția Forumului Judecătorilor din România după modificările aduse la legile justiției.
Comunicatul Forumului Judecătorilor din România:
"Forumul Judecătorilor din România respinge ferm propunerile Ministrului Justiției schiţate, neprocedural, într-un document Powerpoint în conferința de presă din 23 august 2017, deoarece sunt făcute fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor modificări legislative esenţiale, pentru asigurarea transparenței decizionale în raport cu magistrații (judecători și procurori) și societatea civilă, fapt inacceptabil într-un stat de drept.
Pregătirea neserioasă a acestui veritabil „experiment judiciar”, în timpul vacanţei judecătoreşti, în lipsa oricăror studii și prognoze, necunoscând nici măcar legislația în vigoare (bunăoară, se propune numirea a doi vicepreședinți la Înalta Curte de Casație și Justiție în loc de unul singur, deși legislația prevede de ani buni existența a doi vicepreședinți la instanța supremă), poate determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.
Astfel, în anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiției sale celor ale statelor cu tradiții istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului justiției.
Spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul Ministerului Justiției nesocotește numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, afirmarea și garantarea independenței inspectorilor judiciari presupunând excluderea oricărei implicări a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justiției, membru al unui guvern politic. Dacă există vreun neajuns al organizării actuale, corectarea acestuia apare a fi mult mai facilă decât transferul instituţional propus.
Totodată, excluderea Președintelui României din procedura de numire a procurorilor în principalele funcții de conducere din parchete, care a fost acceptată până în prezent drept o expresie a principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu atributul controlului reciproc al puterilor, iar nu ca un privilegiu dat șefului statului, nu poate fi justificată în mod obiectiv decât dacă Ministrului Justiţiei i-ar reveni atribuţia de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune secţiei de procurori a CSM o anumită persoană spre a fi numită în funcţia de conducere".
