Premium
Adevarul:
Despre ministrul de Externe al Ungariei se pot spune multe lucruri, dar nu şi că este un model de virtute diplomatică, a comentat site-ul de analize politice hungarianspectrum.org, după ce Péter Szíjjártó le-a interzis diplomaţilor din toate misiunile externe ale Ungariei să ia parte la festivităţile organizate de ambasadele României pe 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale.
Péter Szíjjártó a atacat dur miniştri de externe, preşedinţi, premieri - pe oricine care a îndrăznit să rostească un cuvânt împotriva Ungariei.
Dar, de fapt, scrie sursa citată, el nu a făcut altceva decât să urmeze instrucţiunile date de premierul Viktor Orban, care, la prima sa întâlnire cu ambasadorii ungari, le-a spus că nu pot lăsa fără răspuns declaraţii „neadevărate“ despre ţară.
„Astfel, precum diplomaţi din republici bananiere, ambasadorii ungari scriu în mod curent scrisori către editori ai unor publicaţii importante din ţările în care servesc. Un obicei destul de dezagreabil“, scrie hungarianspectrum.org, site al cărui principal editor este Eva S. Balogh, care a predat istoria Europei de Est la Universitatea Yale.
Relaţiile Ungariei cu vecinii săi sunt greu de evaluat, întrucât sunt volatile. Într-o lună Szíjjártó trimite scrisori de ameninţare preşedinţilor, premierilor, miniştrilor de Externe din Croaţia, Slovenia şi Austria, iar luna următoare aceleaşi ţări sunt lăudate de Viktor Orban.
Există însă şi excepţii de la această regulă: relaţiile dintre Ungaria şi Serbia par bune, în timp ce relaţiile dintre Ungaria şi România, proaste. Iar cea mai recentă mutare a lui Szíjjártó nu va îmbunătăţi situaţia legată de România, consideră site-ul citat, care a încercat să identifice şi cauza acestei atitudini.
Cel mai probabil, este vorba despre faptul că Viktor Orban este tot mai sigur pe el de când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite. În opinia premierului ungar, rezultatul alegerilor din America sprijină părerea pe care el şi-a exprimat-o în urmă mai multă vreme - va urma o realiniere majoră la nivel mondial.
Ziarul Financiar:
Acum toată lumea este atentă la ce se va întâmpla cu băncile italiene, printre cele mai slabe verigi ale sistemului bancar european. Declinul lor ar putea împinge Italia afară din zona euro. Italia este a treia economie ca mărime din uniunea monetară. Acţiunile băncilor italiene Unicredit şi Monte dei Paschi di Siena au înregistrat ieri scăderi substanţiale.
Pieţele au reacţionat cu calm la rezultatul negativ al referendumului, semn că l-au anticipat. Mai multă instabilitate în zona euro poate însemna eforturi mai mari de stabilizare din partea Băncii Centrale Europene care se pot traduce prin mai mulţi bani ieftini pentru pieţe. Însă scăderea iniţială a euro arată că investitorii n-au intuit amploarea înfrângerii lui Renzi: aproape 60% din cei ieşiţi duminică la vot au respins propunerile de reformă ale premierului.
Pe unii analişti tocmai acest lucru îi îngrijorează mai mult. Votul negativ înseamnă că este puţin probabil ca reformele de care economia italiană are rapid nevoie pentru a fi competitivă în zona euro să poată fi implementate fără mari sacrificii politice. Italia nu va putea concura în ceea ce priveşte costurile şi tehnologia cu ţările partenere din zona euro. Propunerile de reformă ale lui Renzi vizau puteri mai mari pentru guvern de a-şi transforma ideile în lege şi măsuri de creştere a competitivităţii cum ar fi flexibilitate mai mare pentru companii de a face angajări şi de a concedia personal.
„Sentimentul antisistem este mai puternic decât dorinţa de reformare“, explică pentru The Wall Street Journal Stefano Stefanini, consilier la firma de lobby Podesta Group şi consilier al preşedintelui italian Giorgio Napolitano. „Există o opoziţie la schimbare, un conservatorism înnăscut.“
