Premium
România preia oficial, miercuri, de la baza portugheză Monte Real, primele şase aeronave F-16, dintr-un total de 12, cumpărate pentru suma de 682 milioane euro. Însă se pare că aceasta nu este ultima mutare a Ministerului Apărării Naționale.
Potrivit ziarului National, „in urma cu aproximativ trei luni de zile, ofiteri de informatii ai Ministerului Apararii Nationale au inceput sa lucreze la un amplu „recensamant” privind situatia unitatilor care fabrica produse textile si incaltaminte. Astfel, de la alte institutii ale statului, dar si de pe „teren”, au fost stranse informatii privind componenta actionariatului fabricilor de profil, numarul angajatilor si, mai ales, capacitatile de productie.
Elena UDREA, dezvăluiri despre cum a apărut ultimul dosar în care este cercetată
Mai intai, directorilor li s-a cerut sa confirme datele privind capacitatile proprii de productie. Apoi, Armata i-a intrebat direct pe sefii fabricilor de textile si de incaltaminte daca pot trece la productia de produse militare si, daca da, cat de repede o pot face! Este vorba despre intrebari oficiale, care arata o graba incredibila a reprezentantilor Ministerului Apararii Nationale. Care, din cate sustin sursele noastre, ar avea pregatit si un plan B, pentru momentul in care ar fi dezvaluit acest interes, preferandu-se varianta „paravan” a unui fel de „recensamant” cu privire la capacitatile de productie. Ceea ce nu ar fi decat o „fumigena” pentru a ascunde adevarata preocupare a sefilor MApN, si anume inzestrarea de urgenta a Armatei Romane cu zeci de mii de uniforme si perechi de bocanci de cea mai buna calitate”, dezvaluie Catalin Tache.
KazMunaiGas, DECIZIE RADICALĂ după sechestrul pus de DIICOT
Jurnalistul Catalin Tache considera ca „este greu de crezut ca Ministerul Apararii Nationale s-ar ocupa in astfel de vremuri mai mult decat tulburi cu sondarea pietei de textile in varianta ca, de exemplu, ar vrea sa schimbe designul uniformelor militare. Iar daca autoritatile militare ar sustine public o astfel de varianta, atunci aceasta nu explica nici amploarea demersului, nici discretia totala in care s-a desfasurat, dar mai ales „disperarea” de a se urgenta o posibila reprofilare a fabricilor pentru productia militara”.
