stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Sfârşitul lumii occidentale aşa cum o ştim

Adevarul:

Două alegeri prezidenţiale şi un referendum ameninţă mai mult ca oricând sfârşitul ordinii mondiale liberale şi unitatea Occidentului, avertizează jurnalista Anne Applebaum într-un editorial publicat în Washington Post.
Alegerile prezidenţiale din SUA. O eventuală victorie a lui Donald Trump ar putea aduce la Casa Albă un personaj total dezinteresat de „valorile comune“ promovate în special de preşedinţii aleşi de americani după Al Doilea Război Mondial. Angajat în alegerile primare din tabăra republicană, excentricul miliardar a stârnit deja controverse din cauza declaraţiilor şi propunerilor sale incendiare. Favoritul la obţinerea nominalizării taberei republicane pentru alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie a spus în repetate rânduri că susţine aplicarea torturii şi deportarea în masă şi nu s-a ferit să ţină discursuri care propagă discriminarea religioasă. În ceea ce priveşte relaţiile americano-europene, Trump nu este interesat de garanţiile de securitate oferite de NATO şi pledează pentru menţinerea la distanţă a SUA de conflictele din Europa, o orientare care, în opinia sa, ar putea contribui la „economisirea a milioane de dolari“. De fapt, el ar prefera mai degrabă să aibă întâlniri cu dictatori decât cu democraţi, scrie Anne Applebaum. „Cu aceşti oameni poţi să te înţelegi. Ar fi grozav să avem o relaţie bună cu Rusia şi cu China“, a declarat Donald Trump la sfârşitul lunii ianuarie, luându-i apărarea preşedintelui rus Vladimir Putin în scandalul dintre Kremlin şi Guvernul britanic legat de cauzele morţii fostului spion Aleksandr Litvinenko. „Trump nu este interesat de alianţele Americii şi nici nu ar fi capabil să le menţină“, consideră jurnalista distinsă cu Premiul Pulitzer în 2004. Donald Trump a câştigat în 12 din cele 17 state în care au avut loc alegeri primare republicane şi a adunat aproximativ 391 de delegaţi din cei 1.237 necesari, depăşindu-l clar până acum pe principalul său contracandidat, ultraconservatorul Ted Cruz, câştigător în şase state.
Alegerile prezidenţiale din Franţa. Nici Europa nu este scutită de lideri politici care gândesc că alianţele din prezent sunt împovărătoare. Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa, un partid de extremă dreapta, a promis deja, în caz că va ajunge la putere, ieşirea ţării sale din UE şi NATO, naţionalizarea companiilor franceze şi restricţionarea investiţiilor străine. La fel ca Donald Trump, ea mizează pe o relaţie specială cu Rusia. Nu este exclus ca Marine Le Pen, susţinută de o formaţiune politică aflată în ascensiune în contextul crizei imigranţilor, să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, care ar urma să aibă loc în primăvara anului viitor. Tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, a reuşit această performanţă în 2002, fiind învins în cele din urmă de Jacques Chirac.
Referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit). Până la alegerile prezidenţiale din Franţa, Marea Britanie ar putea fi cu un picior în afara UE, semnalează Anne Applebaum. Pe 23 iunie, britanicii vor vota dacă vor sau nu ca ţara lor să rămână în blocul comunitar. Dacă tabăra care pledează pentru Brexit, adică pentru ieşirea Marii Britanii din UE, va obţine peste 50% din voturi, atunci s-ar putea ca referendumuri similare să aibă loc şi în alte state membre UE. Premierul ungar Viktor Orban a evocat deja posibilitatea retragerii ţării sale din UE, mizând în schimb pe o relaţie aprofundată cu Moscova. Potrivit unui sondaj efectuat de institutul TNS şi publicat la sfârşitul lunii februarie, tabăra „no“ Brexit, creditată cu 36%, devansează uşor tabăra „yes“, creditată cu 34%. Indecişii reprezintă 23% din electorat.
Care ar putea fi consecinţele? Piaţa unică europeană nu are niciun viitor fără Franţa. De asemenea, e foarte greu de imaginat cum NATO ar putea rezista fără Marea Britanie. În cele din urmă, prăbuşirea UE şi NATO ar putea duce la sfârşitul lumii occidentale aşa cum o ştim, conchide Anne Applebaum.

Ziarul Financiar:

Când Banca Reglementelor Internaţionale, banca băn­cilor centrale, avertizează că „se adună nori de fur­tună“ pentru economia mon­dială, iar încrederea în puterea vin­decătoare a băncilor centrale scade, din Germania vin veşti descurajatoare: co­menzile pentru fabrici s-au redus în ia­nuarie pentru a doua lună con­secutivă.
Germania este motorul de creştere economică al zonei euro. Apoi în Spania, una din ţările cel mai dur lovite de criză, relansarea economică este frâ­nată de o criză politică. Din cauza ei oa­menii de afaceri şi managerii com-paniilor îşi amână investiţiile. Grecia, eterna problemă a zonei euro, a revenit din nou în actualitate cu spaima spaimelor pentru uniunea monetară: Grexi­tul. De asemenea, una din puţi­nele arme pe care BCE le mai are la dispoziţie în lupta cu deflaţia şi cu anemia economică, dobânzile negative, ameninţă profitabilitatea băncilor, mai ales a celor din regiunile „calamitate“ din sud-estul Europei. Băncile sunt o altă verigă slabă a zonei euro...
În acest context, boardul BCE se va reuni joi pentru a decide politica monetară a instituţiei. Unii observatori din piaţă cred că miza este soarta zonei euro, la fel cum a fost în 2012, când Draghi a adus calm pe pieţe promitând că va face „tot ce va fi nevoie“ pentru a salva euro, şi în ianuarie 2015, când banca a lansat un program masiv de achiziţii de active, scrie The Wall Street Journal.

Romania Libera:

A curs multă cerneală după afirmațiile lui Bernie Sanders, candidat pentru nominalizarea Partidului Democrat la președinția SUA, care a comparat viteza internetului din SUA cu cea din România. „Astăzi, oamenii care locuiesc în Bucureşti, România, au acces la internet mult mai rapid decât în SUA. Aşa ceva este inacceptabil şi trebuie să se schimbe“, a scris politicianul pe o rețea de socializare.
Nu aș insista asupra semnificației declarației pentru noi; prea avem obiceiul să sărim în sus, exagerat de bucuroși sau de triști, când ne pomenește cineva.
Aș remarca însă altceva. Autorul declarației, Bernie Sanders, este unul dintre puținii politicieni americani care se declară democrat-socialist, îmbrățișând politici de stânga. De altfel, în anii ’60 el chiar a fost membru al organizației de tineret a Partidului Socialist. Sanders este un admirator declarat al social-democrației din nordul Europei, pledând pentru reducerea inegalităților sociale,  creșterea taxelor pentru corporații, dublarea salariului minim, universalizarea sistemului de asigurări de sănătate, eliminarea taxelor pentru facultăți. Sanders a făcut o serie de declarații în care se plânge de lipsa regularizării într-o serie de domenii, criticând legislația favorabilă corporațiilor și afișându-se ca un apărător al celor săraci. El a făcut deliciul presei de peste Ocean cu afirmații legate de funcționarea fără reguli a companiei Uber (taxiuri comandate prin smartphone) sau faptul că nu este normal să existe pe piață 23 de tipuri de spray-uri în timp ce tinerii mor de foame. Să optezi pentru politici de stânga într-o țară ca America este o dovadă de curaj, iar Sanders pare sincer convins că atacul la lăcomia corporațiilor este soluția pentru fericirea americanilor, împărțind echitabil bogăția celor 1% care domină SUA.
Paradoxal însă, Sanders invocă, probabil fără să știe, în chestiunea internetului un model de capitalism pur și dur...
Invocând modelul românesc, un candidat de stânga a îmbrățișat un model de dreapta. Sigur, cel mai probabil, el nu a știut în ce constă modelul și va încerca să crească viteza la internet prin reglementări suplimentare ale statului. Însă, după cum s-a văzut, acestea au tocmai efectul contrar.

 

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.