Premium
Primăria din Madrid a aprobat, miercuri, un plan care cuprinde elaborarea unei hărţi actualizate a taberelor ilegale, consolidarea serviciilor sociale pentru ocupanţii acestora şi stabilirea unor 'canale de cooperare' cu România pentru a controla migraţia acestor grupuri de persoane, scrie publicaţia El Pais.
La Madrid, 1.226 de persoane trăiesc în condiţii precare în tabere ilegale formate din corturi amplasate ocazional prin parcuri sau din barăci ridicate în solare abandonate ori pe sub poduri. Dintre cei care ocupă aceste tabere, 777 sunt români de etnie romă. Iniţiativa realizării unei asemenea hărţi a fost aprobată de Consiliul Municipal al primăriei madrilene, fiind sprijinită de Partidul Popular, Partidul Socialist şi de Ciudadanos, împotrivă pronunţându-se doar formaţiunea Ahora Madrid (Madridul acum), anunță Agerpres.
Primăria capitalei spaniole a pus în aplicare încă din anul 2003 un plan pentru eliminarea taberelor ilegale, dar obiectivul nu a fost atins, deşi numărul acestora a scăzut considerabil. Astfel, conform datelor din ianuarie 2014, în regiunea madrilenă încă mai existau 528 de barăci.
Între timp, 'taberele s-au multiplicat în toate districtele' şi au apărut 'focare de mizerie şi sărăcie' care 's-au răspândit prin solare părăsite, parcuri, pieţe, în orice ascunziş al oraşului', fapt ce alarmează localnicii care se simt în nesiguranţă, remarcă Beatriz Elorriaga, consilier municipal din partea Partidului Popular (PP).
Majoritatea ocupanţilor acestor tabere sunt familii de etnie romă provenite din estul Europei şi care trăiesc într-o sărăcie extremă. Există grupuri infracţionale organizate care aduc persoane din România, pe care le obligă să muncească în condiţii de sclavie, uneori ameninţându-le că le vor asasina familia, subliniază Beatriz Elorriaga.
Însă responsabila pentru Drepturi Sociale din cadrul primăriei Madridului şi membră a formaţiunii Ahora Madrid, Marta Higuera, afirmă că toate persoanele din respectivele tabere sunt asistate de serviciile sociale. 'Le ştim numele, bolile, rudele, chiar şi dacă au câine', argumentează ea, nefiind de acord cu 'discursul simplist' ce leagă sărăcia de infracţionalitate.
În schimb, purtătoarea de cuvânt a formaţiunii Ciudadanos, Begona Villacís consideră că persoanele din acele tabere reprezintă 'o populaţie nomadă cu o viaţa inadaptată societăţii noastre' şi în consecinţă cere să se acţioneze 'dacă nu vrem să locuim în Madridul secolului al XVIII-lea', sugerând acţiuni cum ar fi demontarea taberelor şi măsuri de prevenţie a reapariţiei lor, în paralel cu demersurile sociale şi de integrare.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a socialiştilor spanioli, Purificación Causapié, s-a pronunţat pentru o 'strategie integrală', astfel încât tot mai puţine persoane să trăiască în asemenea condiţii precare. Ea a admis că taberele ilegale nu mai trebuie să facă parte din peisajul Madridului, dar nu este de acord cu acţiuni radicale de genul celor propuse de reprezentanta Ciudadanos.
Primăria Madridului a decis şi crearea unui grup de lucru care să definească o Strategie Integrală de integrare socială a celor care trăiesc în tabere şi de prevenire a extinderii acestui fenomen ce va fi cuprins într-o analiză care va trebui finalizată până pe 30 iunie. În acţiunile ulterioare, serviciile sociale spaniole vor apela şi la sprijinul unei echipe de mediatori de etnie romă care vorbesc limba română.
"Se vor iniţia contacte cu autorităţile din localităţile de unde provine marea parte a acestei populaţii, cu obiectivul de a stabili posibile canale de cooperare şi colaborare pentru a sprijini la origine aceşti oameni care se văd nevoiţi să emigreze în condiţii precare", se arată în planul de măsuri adoptate de primăria madrilenă.
