Premium
Sternul înfundat sau ''toracele în pâlnie'' și toracele în carenă sunt cele mai frecvente malformații congenitale ale peretelui toracic anterior, rata de apariție fiind de un caz la 1.000 de nou-născuți, afirmă Constantin Grozavu, medic primar chirurgie generală și toracică la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ''Dr. Carol Davila'', relatează agerpres.
''Putem spune fără să greșim că această malformație este un handicap, pe de o parte din cauza tulburărilor funcționale pe care acești tineri le prezintă, așa-numiții pacienți simptomatici, aspectului estetic neplăcut și posibilității apariției unor tulburări psihice severe. Toate aceste argumente justifică pe deplin dezvoltarea metodelor chirurgicale de a corecta această malformație. Metodele vechi de tratament chirurgical ale acestei malformații congenitale erau intervenții chirurgicale deschise, de lungă durată, laborioase (sternocondroplastii). Ele presupuneau incizii mari, rezecții de cartilagiu sau os și nu întotdeauna aspectul estetic scontat era cel mai bun. S-au utilizat la începuturile abordării acestei patologii și metode conservatoare de tipul tracțiuni externe ale deformației sternale sau tratament fizic pentru corectarea posturii și a tulburărilor funcționale. Acesta din urmă este folosit și în ziua de astăzi la anumite categorii de pacienți cu aceasta malformație, la care tulburările funcționale sunt minime sau inexistente'', explică șeful Secției de chirurgie toracică din cadrul Spitalului Militar Central.
Potrivit acestuia, în prezent, tratamentul chirurgical al acestei afecțiuni se limitează la 3 tipuri de intervenții, deplin acceptate pe plan mondial.
''Pentru deformația simetrică se utilizează cel mai frecvent procedeul minim invaziv de corecție a sternului înfundat (tehnica Nuss). Pentru deformațiile complexe se mai utilizează încă sternocondroplastia tip Ravitch, cu utilizarea unei truse de osteosinteză (noi folosim trusa Stratos). Chirurgii plasticieni abordează această patologie folosind implanturile de silicon în groapa sternală, corectând astfel numai aspectul estetic, fără a rezolva însă și problemele funcționale pe care acești pacienți le prezintă. Deformația devine mai evidentă odată cu creșterea în vârstă; totodată, și simptomatologia, care se acutizează în adolescență. Semnele clinice pe care tinerii le prezintă sunt determinate de compresiunea pe care o realizează sternul înfundat asupra organelor intratoracice (inimă, plămâni). Cele mai frecvente simptome apar în legătură cu efortul fizic (oboseală, durere în piept, greutate în respirație), fapt ce-i poate marca pe tinerii cu această malformație. Un lucru foarte important pentru un adolescent cu astfel de malformație deloc neglijabilă este handicapul 'psihic' pe care acești tineri îl percep față de colegii lor. Sunt descrise afectări grave ale psihicului acestor tineri, ajungând până la depresii severe care obligă prezentarea la un medic psihiatru și un tratament corespunzător'', arată medicul.
Dr. Grozavu spune că în Secția de chirurgie toracică de la Spitalul Militar Central se practică cu succes, de peste zece ani, procedeul minim invaziv de corecție a acestei deformații, punctând că vârsta ideală pentru o corecție perfectă este între 6 și 12 ani, dar, în toate lucrările de specialitate și din experiența acumulată, ea poate fi extinsă chiar și peste 30 de ani.
''Acesta presupune plasarea unei lame precurbate din oțel inoxidabil în spatele sternului, sub anestezie generală, folosind trusa de toracoscopie, corectând astfel deformația sternală. Lamele sunt de diferite dimensiuni, se aleg în funcție de vârsta pacientului și sunt fixate de peretele toracic prin stabilizatoare din același material. Practic, bolnavul va avea în final, după intervenția chirurgicală, ce durează între o oră — o oră și jumătate, doar trei incizii, două pe hemitoracele drept și una la nivelul hemitoracelui stâng, în lungime de 1,5 — 2 cm. Recuperarea postoperatorie a pacientului este rapidă, cu respectarea unor indicații exprese pe care le va primi și la externare. Lama se păstrează între 2 și 4 ani, timp în care sternul corectat se va stabiliza definitiv în poziția corectată. În Secția de chirurgie toracică din Spitalul Militar Central au fost operați în această perioadă peste 100 de pacienți, cu vârste cuprinse între 8 și 37 ani, toți prezentând această deformație și tulburări funcționale minime, medii sau mai accentuate. Rezultatele postoperatorii au fost foarte bune, fără complicații intra sau postoperatorii importante, pacienții fiind mulțumiți de rezolvarea atât a aspectului estetic, cât și a tulburărilor funcționale. Am putut avea această experiență datorită faptului că beneficiem de logistica necesară și prin efortul financiar al spitalului s-a putut achiziționa un număr important de lame de corecție de diferite dimensiuni'', subliniază medicul.
Totodată, el susține că la Spitalul Militar Central poate beneficia gratuit de această operație orice pacient care se internează cu forme legale — bilet de trimitere de la medicul de familie, adeverință elev, student sau salariat.
''Pacientul, după internare, intră într-un protocol de investigații standard, se efectuează măsurători care stabilesc dimensiunea lamei care va fi folosită, după care intervenția chirurgicală se face programat. Un rol foarte important în diagnosticul acestei afecțiuni revine medicului de familie care va îndruma pacientul către un chirurg toracic. Acesta va stabili diagnosticul de certitudine și va indica cel mai bun tratament pentru fiecare caz în parte. Pacienții care au indicație chirurgicală vor fi internați în spital și li se va face operația indicată în funcție de afecțiune. Procedeul minim invaziv de corecție a sternului înfundat este, în momentul de față, unanim acceptat în toată lumea, în diverse variante, iar rezultatele comunicate în literatura de specialitate și din experiența noastră, ne îndreptățesc să mergem mai departe, să dezvoltăm procedeul și să-l aprofundăm astfel încât tot mai mulți tineri să poată beneficia cu succes de această operație. (...) Îmbunătățirea tulburărilor respiratorii, a celor cardiace, ameliorarea simptomatologiei psihice, precum și îmbunătățirea parametrilor estetici justifică pe deplin rezolvarea chirurgicală minim invazivă a acestei afecțiuni'', mai spune dr. Grozavu.
El menționează că intervenția trebuie efectuată de către chirurgul toracic și ea nu mai trebuie văzută în prezent doar ca o chirurgie cosmetică în vederea îmbunătățirii parametrilor estetici, ci ca o chirurgie funcțională, în perfecte limite anatomice.
În context, medicul pledează pentru demersuri astfel încât dispozitivele de corecție să fie considerate ca proteze și decontate integral de Casa de Asigurări de Sănătate, pentru ca un număr cât mai mare de pacienți să beneficieze de ele și operația să fie efectuată cu succes în cât mai multe centre de chirurgie toracică din țară.
Totodată, dr. Constantin Grozavu declară că experiența medicilor de la Spitalul Militar în acest caz este deosebită, motiv pentru care susține ca pe viitor, prin organizarea de cursuri și simpozioane, să fie împărtășită și celorlalți chirurgi toracici din țară.
