Premium
Adevarul:
În condiţiile în care Gabriela Firea conduce detaşat în lupta pentru Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu şi Nicuşor Dan se luptă doar pentru poziţia de pierzător onorabil, căci şansele lor de a câştiga sunt, oricum, infime, susţin analiştii politici. Deşi s-a dovdit a fi un eşec, varianta sondajului comun care ar fi desemnat candidatul dreptei pentru Bucureşti dezvăluie strategia celor doi candidaţi pentru finalul de campanie...
Nicuşor Dan mizează pe faptul că e singurul candidat care poate atrage voturi din bazinul nehotărâţilor, ce însumează un procent de 30 -35%. Nicuşor Dan îşi face următorul calcul: nehotărâţii nu contează în sondajele de opinie, însă, dacă în ziua votului ies la urne, pot influenţa decisiv rezultatul alegerilor. Deci scopul său în aceaste ultime zile de campanie este să convingă cât mai mulţi nehotărâţi.
Faptul că a negociat cu tabăra liberală o candidatură comună ţine tot de prgamatismul de campanie. Nicuşor Dan n-a vrut să-şi ostilizeze electoratul tradiţional de dreapta, pentru care e mai puţin cine o învinge pe Gabriela Firea. Cu adevărat important e ca Firea să fie învinsă. De altfel, aceste calcule se simt chiar din mesajul public al candidatului USB. „Am o responsabilitate faţă de electoratul anti-PSD, vreau să câştigăm şi dacă victoria USB depinde de un sondaj, sunt gata sa îl fac“, a susţinut Nicuşor Dan.
Chiar dacă Nicuşor Dan a refuzat să se retragă, liberalii tot au ieşit câştigaţi, pentru că îşi vor axa finalul campania exact pe mesajul votului util. Potrivit unor surse politice, PNL ţine în sertare un sondaj de opinie în care Cătălin Predoiu este clasat pem locul doi, la o diferenţă de doar 6 procente faţă de Firea şi la o distanţă consistentă de Nicuşor Dan. Aşadar, Predoiu va insista pe ultima sută că el are cele mai mari şanse să învingă PSD, sperând să rupă din voturile lui Nicuşor Dan, dar să mobilizeze şi o parte din electoratul nehotărât.
Chiar şi dacă s-ar retrage pe ultima sută de metri unul în favoarea celuilalt, analiştii politici susţin că oricum Firea va câştiga, pentru că electoratul nu joacă aşa cum le cântă candidaţii. „Dacă se retrag fie Predoiu, fie Nicuşor Dan, nu se face în mod automat un transfer al procentelor lor. Transferul nu functioneaza la nicio cursa electoral din lume, nu e ceva specific românesc. E foarte posibil ca, avand în vedere ca electoratele lor sunt diferite, ca alegătorii sa nu aprecieze jonctţiunea “, a comentat Radu Magdin pentru „Adevărul“.
Nici sociologul Darie Cristea, directorul casei de sondare INSCOP, nu crede că adunarea celor două electorate va da plus. „Electoratul lui Nicuşor Dan e foarte greu de livrat altui partid. Este un electorat care se bazează pe propria perspectivă asupra sistemului politic. Nu e un electorat de partid. Desigur, liberalii invocă votul util, însă votanţii lui Nicuşor Dan nu sunt genul care să rezoneze cu un astfel de mesaj“, spune Darie Cristea.
Aşadar, duelul dintre Cătălin Predoiu şi Nicuşor Dan nu este decât o luptă pentru locul doi, o luptă care poate decide, cel mult, cine va fi candidatul dreptei care va pierde onorabil în faţa Gabrielei Firea. „Nu ştiu cât va merge cu «sperietoarea» PSD sau Firea la Bucureşti: e prea din scurt şi nu sunt motive substanţiale în acest sens, de parcă dreapta ar fi stăpâna permanentă a Bucureştiului“, a comentat Magdin. Darie Cristea spune că, ipotetic vorbind, Cătălin Predoiu ar trebui să fie candidatul dreptei unite. „Eu cred că mai degrabă Cătălin Predoiu ar avea şanse să câştige, pentru că are un partid mare în spate. Nicuşor Dan n-ar putea recupera diferenţa ce-l desparte de Firea“, a conchis Darie Cristea.
Digi24:
Ministrul Justiției, Raluca Prună, spune că în România sunt încurajate denunțurile, dar adaugă că un simplu denunț nu este suficient pentru un procuror, ci trebuie coroborat cu alte mijloace de probă.
"Răspunsul meu este răspunsul pe care îl dă noul Cod de procedură penală pe care nu l-am propus eu, la care nu am lucrat eu (...). Da, se încurajează denunțul pentru că, în măsura în care cooperezi în anchetă, îți poți reduce pedeapsa", a spus Prună.
În context, ministrul Justiției a arătat că un denunț nu este suficient pentru un procuror, ci el trebuie probat.
"Cred că simplul denunț nu este suficient (...) pentru un procuror, trebuie probat și trebuie coroborat cu alte mijloace de probă. (...) Spun să fim mai puțin pătimași și să ne gândim că avem într-un stat membru al UE care este România - și insist, este o democrație, nu este un stat polițienesc, că altfel nu eram membri în UE - toate garanțiile", a adăugat Raluca Prună.
Ziarul Financiar:
În Germania, preţurile laptelui s-au prăbuşit atât de mult încât unii fermieri câştigă acum doar 20 de cenţi pe litru, prea puţin pentru a-şi acoperi cheltuielile. Bălegarul de vacă din care se produce biogaz a ajuns mai valoros decât laptele, scrie Deutsche Welle.
Nu cu mult timp în urmă, producătorii europeni de lapte şi-au clădit operaţiunile visând la exporturi la scară mondială. Între timp cererea a scăzut, iar milioane de vaci produc acum lapte pe care nimeni nu-l vrea. Fermierii resimt presiuni în creştere.
Recenta traiectorie a sistemului de intervenţie al UE, a cărui menire este să preîntâmpine o prăbuşire a preţurilor în vremuri de criză, arată cât de gravă a devenit situaţia. Atunci când costul laptelui scade sub 20 de cenţi, guvernul intervine şi cumpără până la 109.000 de tone de lapte praf de la producători.
„Până acum, nimeni nu a dat nicio atenţie programului”, afirmă Eckard Heuser de la MIV, o asociaţie de producători germani de lapte. Lucrurile s-au schimbat însă în acest an. Limita achiziţiilor UE a fost atinsă în aprilie.
Limita a fost apoi dublată şi atinsă din nou rapid, 218.000 de tone de lapte praf ajungând în posesia UE, echivalând cu peste 2 miliarde de litri de lapte, sau 1,5% din producţia anuală a Europei. Şi totuşi, preţurile continuă să scadă.
Problema este una sistemică şi o soluţie nu va fi uşor de găsit. Vacile nu pot „lucra“ part-time şi nu-şi pot lua liber. Acestea mănâncă şi dau lapte. Iar în UE, acestea sunt mai productive decât în alte regiuni.
Producătorii de lapte sunt ca oricare alţi antreprenori. Încearcă să-şi crească businessul şi să-şi exporte produsele.
Iar nu cu mult timp în urmă ambele lucruri păreau posibile. Cotele la lapte, care limitaseră producţia în Europa decenii la rând, erau eliminate, iar calea exporturilor părea liberă. Din Orientul Mijlociu până în China, setea de lapte şi pofta de brânză păreau să crească.
Însă din cauza crizei economice, cererea a scăzut odată cu veniturile. Embargoul impus Rusiei a erodat şi mai mult piaţa. Exporturile europene au continuat să crească, însă nu în ritmul producţiei. În prezent, există 23,6 milioane de vaci în Europa, fiecare producând 10.000 de litri de lapte pe an.
