Premium
Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat marţi cu cvasiunanimitate de voturi un proiect de lege care impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, Iranului şi Coreii de Nord şi care ar urma să fie supus aprobării Senatului, a relatat France Presse.
Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancţioneze Moscova pentru ingerinţele sale în campania prezidenţială de anul trecut, a suscitat rezistenţe din partea preşedintelui Donald Trump şi a suscitat rezerve din partea Uniunii Europene pentru că ea deschide calea sancţiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
Citește și: Descoperire de proporții: Luna conţine mari rezerve de apă
Propunerile de sancţiuni împotriva Iranului îi vizează în special pe Gardienii Revoluţiei, acuzaţi că susţin terorismul, iar Coreea de Nord este sancţionată pentru testele de rachetă ale acesteia.
Parlamentarii americani, forţând mâna preşedintelui Donald Trump într-un moment în care acesta vrea să o întindă lui Vladimir Putin, vor în primul rând să aplice represalii Rusiei după o campanie de dezinformare şi de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidenţiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii şi ingerinţele în Ucraina sunt alte motive ale sancţiunilor propuse.
"Aşa cum au conchis serviciile de informaţii americane, acest fost agent KGB a încercat să se amestece în alegerile noastre", a declarat parlamentarul republican Ed Royce. "Dacă nu facem nimic, Rusia îşi va continua agresiunea", a adăugat el.
Consensul a fost aproape total în Capitoliu, unde Moscova îşi poate număra susţinătorii pe degetele unei mâini. Rezultatul a fost de 419 voturi favorabile, iar trei împotrivă. Luna trecută, Senatul votase un proiect similar cu 98 de voturi favorabile şi două împotrivă.
Textul prevede astfel un mecanism inedit care displace Casei Albe: parlamentarii vor să-şi asume dreptul de a se interpune dacă vreodată Donald Trump ar decide să suspende sancţiunile existente împotriva Rusiei.
Executivul a încercat zadarnic să-şi apere poziţia, liderii republicanilor din Congres au fost inflexibili, privind cu rezerve intenţia miliardarului în ceea ce priveşte o eventuală deschidere faţă de adversarul rus.
Citește și: Donald Trump, atac FĂRĂ PRECEDENT la adresa Uniunii Europene: Să înceteze!
Dacă textul trece de Senat, Donald Trump ar putea să i se opună prin veto. Dar Congresului i-ar fi suficient să voteze din nou, cu o majoritate de două treimi, pentru a-l depăşi.
De la Paris până la Berlin, trecând prin Bruxelles, iniţiativa Congresului american nu este bine primită, căci ea este unilaterală.
Până în prezent, regimul sancţiunilor împotriva Rusiei din cauza Crimeii a fost coordonat de ambele maluri ale Atlanticului, astfel încât exprimau opinia unui bloc.
"Unitatea G7 cu privire la sancţiuni este de importanţă primordială, căci ea impune respectarea aplicării acordurilor de la Minsk", a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
Statele membre ale UE vor evoca de altfel un eventual răspuns în cursul unei reuniuni miercuri la Bruxelles.
Mai multe ţări europene, în special Germania, sunt indignate pentru că legea ar da preşedintelui american posibilitatea de a sancţiona întreprinderile care lucrează la conductele petroliere venind din Rusia, limitând, de exemplu, accesul lor la băncile americane sau excluzându-le de pe piaţa publică din SUA.
Această dispoziţie ar putea în teorie să deschidă calea unor sancţiuni împotriva grupurilor europene partenere la proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze sosirea gazelor ruseşti în Germania începând cu 2019.
Sunt vizate în special grupurile francez Engie, germane Uniper (ex-EON) şi Wintershall (BASF), austriac OMV şi anglo-olandez Shell.
Citește și: Navă a Marinei SUA, focuri de avertisment către o navă iraniană
Până în prezent, pragul stabilit de Washington şi Bruxelles fusese ca sancţiunile să nu afecteze aprovizionarea cu gaze a Europei, anunță Agerpres.
Într-o aparentă concesie, totuşi, Camera Reprezentanţilor a modificat un articol astfel încât unica ţintă a sancţiunilor să fie conductele de gaze a căror origine este în Rusia, eliminându-le pe cele care - precum oleoductele din zona Mării Caspice, venite din Kazahstan - nu fac decât să tranziteze Rusia.
Preşedintele american este rugat de asemenea să decidă sancţiuni "în coordonare cu aliaţii SUA".
La rândul său, Kremlinul a avertizat că o continuare a politicii sancţiunilor va afecta "interesele celor două ţări".
