Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Hotnews:
Vizita presedintelui Klaus Iohannis in Harghita si Covasna, anuntata pentru data de 18 iulie, merita toata atentia dupa negocierile esuate dintre UDMR si PSD la motiunea de cenzura care au tensionat intr-un mod fara precedent relatia majoritatii cu minoritatea. Seful statului cauta in mod evident reconectarea la comunitatea maghiara, intr-un moment delicat pentru ambele parti. Ce motive ar avea insa Iohannis sa mearga in Secuime, de ce acum si ce spera sa obtina de pe urma vizitei?
Cateva elemente de context pentru a intelege mizele vizitei presedintelui Iohannis in Secuime
- Au trecut mai bine de doi ani si jumatate de cand Klaus Iohannis a castigat alegerile in decembrie 2014. Cele mai mari scoruri le-a luat in cele doua judete, unde pana zi nu a calcat in calitate de presedinte. In Harghita a luat 79,78% iar in Covasna 77,95”. A fost cea mai mare mobilizare a maghiarilor la vot din ultimii ani.
- Ultima vizita oficiala a unui sef de sat in Secuime a avut loc in 2001, cand Ion Iliescu a vizitat oficial cele doua judete. Traian Basescu mergea acolo destul de des impreuna cu sotia, dar a facut-o de fiecare data in vacanta, in calitate de persoana privata, nu de presedinte.
- Romania va sarbatori anul viitor suta de ani de la Marea Unire. Atmosfera va fi cu totul alta in Ungaria. Trianonul reprezinta motiv de doliu national pentru maghiari. In acest context tensionat in tara vecina vor avea loc in primavara alegeri generale. Este de asteptat, prin urmare, ca atat in Romania, cat si in Ungaria sa se intensifice abordarile ultra-nationaliste de pe pozitii de adversitate.
- La cateva zile dupa vizita presedintelui Iohannis, premierul Viktor Orban se va afla si el in Secuime. Pe data de 22 iulie, Orban va participa ca de obicei la scoala de vara de la Balvanyos (Tusnad). Orban are interese electorale directe. Cateva sute de mii de maghiari din Transilvania au deja dubla cetatenie, asadar drept de vot in Ungaria.
- In fine, n-a trecut nici o luna de cand Klaus Iohannis avertiza UDMR si PSD in timpul negocierilor la motiunea de cenzura „Atrag atenția PSD să nu introducă în pachetul de negociere chestiuni care nu trebuie negociate. Mă gândesc că nu trebuie să se negocieze vreun fel de autonomie pe criterii etnice. Sunt chestiuni care în România nu sunt dorite, nu trebuie negociate sub presiunea unei situații deosebite”, a declarat Iohannis pe 20 iunie. Amintim ca pachetul de solicitari formulat de UDMR a fost interpretat ca o forma de santaj politic, ridicand un nou val anti-maghiar in presa romaneasca. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
România se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimii șapte ani. Sunt 7.500 de bolnavi, iar 31 de oameni au murit. În plină epidemie, România nu avea dozele de vaccin care protejau populaţia împotriva acestei boli. În primele cinci luni ale anului, Ministerul Sănătăţii s-a bazat pe o rezervă de peste 200.000 de doze rămase de anul trecut, fără să aibă încheiat vreun contract de furnizare de vaccin ROR. O greşeală din care au învăţat ţările vecine, aparent doar ele, care se simt acum vulnerabile în faţa rujeolei (...)
Rata de fatalitate foarte mare
„Este recunoscută ca fiind cea mai contagioasă dintre bolile infecţioase. Adică, gradul ei de răspândire este extrem de mare. Practic, pentru un caz de rujeolă avem până la 10-15 cazuri secundare în câteva zile”, spune medicul Adriana Pistol.
Dr. Adriana Pistol este directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisible. Aici au fost monitorizate toate cazurile de îmbolnăvire.
„Avem o rată de fatalitate, cum spunem noi, mare, foarte mare. Mai mare decât scrie literatura”, mai spune ea.
În România, rujeola a explodat în ultimul an. În primele nouă luni ale lui 2016, au fost confirmate aproape 700 de cazuri de rujeolă şi trei morţi, copii sub un an. De atunci şi până acum numărul bolnavilor a ajuns la aprope 7.500. 31 au murit. În Ardeal şi Banat au fost confirmate cele mai multe cazuri de rujeolă, respectiv în Timiş, Caraş Severin şi Arad. Cel mai bine au stat judeţele din sud, atât la numărul de îmbolnăviri, cât şi la cel al morţilor. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
În ianuarie 2015, în plină criză ucraineană, la iniţiativa Cehiei premierul ceh Bohuslav Sobotka, cancelarul austriac Werner Faymann şi premierul slovac Robert Fico semnau o declaraţie care prevedea cooperare mai strânsă în dezvoltarea infrastructurii, în domeniul traficului, al siguranţei energetice şi, cel mai important, consultări comune înaintea summiturilor UE.
Aşa s-au pus bazele Triunghiul de la Slavkov, una din multele alianţe din Europa Centrală şi de Est.
În Polonia au existat la acea vreme temeri că Triunghiul Slavkov va face desuet Grupul de la Vişegrad, o alinaţă regională mai veche din care fac parte Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, folosită de ţările membre pentru a face front comun în politicile europene. Analiştii unguri avertizau că noua iniţiativă va avea ca efect izolarea Ungariei conduse de recalcitrantul şi iliberalul Viktor Orban.
Senzaţia a fost de scurtă durată şi peste Triunghiul Slavkov s-a aşternut tăcerea. Aceasta până la sfârşitul lunii trecute, când Bohuslav Sobotka, Robert Fico şi noul cancelar austriac Christian Kern s-au întâlnit pentru a continua proiectul ceho-slovaco-austriac şi au discutat despre „convergenţa dintre vechea şi noua Europă“. Temerile din 2015 au reizbucnit.
Apoi a venit summitul Iniţiativa celor Trei Mări, un proiect tânăr, de un an, de dezvoltare a infrastructurii regionale pornit de Croaţia şi Polonia , la care participă pe lângă cele două ţări România, Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Despre această iniţiativă, care s-a bucurat de sprijinul preşedintelui american Donald Trump (guvernanţii polonezi sunt mândri de această vizită, în timp ce cei croaţi spun că este rodul eforturilor lor), EUobserver scrie că ar putea lăsa în urmă Grupul de la Vişegrad (V4). Iar zilele trecute, cancelarul austriac Kern a ieşit la rampă cu un interviu pentru ziarul german Handelsblatt intitulat „Europa nu este un bancomat“ în care ataca atitudinea necooperantă a Ungariei şi Poloniei în chestiuni de politică europeană cum ar fi redistribuirea refugiaţilor.
„Dacă cineva nu-şi respectă obligaţiile prevăzute de lege, trebuie să suporte consecinţele. Europa nu este un model de afaceri, ci o comunitate cu valori comune“, a spus oficialul austriac, menţionând că unele guverne privesc UE ca pe un bancomat. Kern sugerează, indirect, că ar trebui reevaluate fondurile europene date Poloniei şi Ungariei. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Reuniunea Celor Trei Mări de la Varşovia, Discursul lui Donald Trump în faţa populaţiei Poloniei, reuniunea G20 de la Hamburg şi numeroasele întâlniri bilaterale ale liderilor lumii, toate au generat o perspectivă care va fi decantată în timp. Am urmărit cu atenţie toate aceste evoluţii, transcripturi, comentarii, critici, în încercarea de a pune cap la cap elementele acestor perspective pentru lumea de mâine şi abordările necesare României.
Un Trump mesianic, conservator şi profund republican a lansat la Varşovia parteneriatul SUA-Europa de Est pentru Apărarea Vestului faţă de duşmanii interni şi externi. Componentele au fost relevate de discursul său în Piaţa Mare în faţa publicului polonez, dar şi de susţinerea sa şi declaraţiile din cadrul Summitului celor Trei Mări de la Varşovia. O etapă care a precedat vizita sa la Hamburg, participarea la G20 şi setul de întâlniri bilaterale din care cea cu Preşedintele Putin a fost de prim plan, dar care a acoperit altele cel puţin la fel de importante, cu preşedintele Chinei, Xi, cu cancelarul german Angela Merkel, dar şi alte întâlniri între mai marii lumii.
Lumea s-a schimbat dramatic săptămâna trecută, când Coreea de Nord a lansat prima sa rachetă intercontinentală, capabilă să atingă Statele Unite. Este vorba despre un salt tehnologic enorm al Phenianului, odată ce vorbim despre un stat care are capacitatea nucleară, chiar dacă încă nu a reuşit miniaturizarea şi montarea pe o rachetă a încărcăturii nucleare. Mai sunt şi alte detalii tehnice de soluţionat, dar deja vorbim de un termen de doar câteva luni până când o rachetă intercontinentală cu încărcătură nucleară va fi la dispoziţia lui Kim Jong-un.(Mai multe detalii AICI)
