Premium
Anunț de ultimă oră de la banca națională. BNR a scăzut prognoza de inflaţie pentru 2020 la 2,7% de la 2,8% cât prognoza în primăvară, iar pentru 2021 menţine estimarea de 2,5% privind rata anuală a inflaţiei, potrivit raportului asupra inflaţiei publicat joi de banca centrală, conform Mediafax.
Citește și: MOBILIZARE de forțe la casa Duduienilor - Jandarmeria montează garduri pentru a BLOCA accesul
Banca spune că rata anuală a inflației și-a continuat în trimestrul II 2020 parcursul pronunțat descendent observat de la începutul acestui an, plasându-se în luna iunie în apropierea punctului central al benzii de variație asociate țintei staționare (2,58 la sută, comparativ cu 3,05 la sută în luna martie). Principala influențădezinflaționistă în intervalul analizat a fost exercitată de corecția puternică a cotației internaționale a țițeiului, pe fondul scăderii ample a cererii agregate provocate de criza sanitară și al incertitudinilor cu privire la traiectoria revenirii economiei globale.
Scenariul luat în calcul pentru estimarea inflației a fost fundamentat pe ipoteza menţinerii sub control a situaţiei epidemice, fără să fie necesară reintroducerea unor măsuri administrative generalizate de distanţare socială şi de continuare a procesului de reluare treptată a activităţii economice, pe fondul adaptării graduale a comportamentului agenţilor economici la noile condiţii.
“În acest context, perspectiva este cea a consemnării unei uşoare tendinţe de reducere a ratei anuale a inflaţiei IPC pe intervalul proiecţiei, care urmează să atingă 2,7 la sută la finele anului curent şi 2,5 la sută la sfârşitul celui viitor. Valorile reflectă predominant contribuţia inflaţiei de bază, proiectată în scădere pornind de la valorile ridicate înregistrate în perioadele recente, în principal sub influenţa deficitului de cerere amplu format în economie şi, respectiv, a disipării presiunilor inflaţioniste asociate şocurilor de ofertă rezultate din evoluţia situaţiei sanitare”,se menţionează în raportul BNR.
În sens invers, de amplificare a presiunilor inflaţioniste, va acţiona dinamica unor componente exogene ale coşului de consum - preţurile combustibililor şi cele administrate, însă influenţa acestora nu va fi de natură să altereze profilul descendent al inflaţiei headline, mai arată raportul citat.
BNR notează cî unda de șoc imprimată de măsurile de atenuare a curbei epidemice, adoptate la scară internațională începând din februarie-martie 2020, s-a propagat și în economia românească prin trei canale – șoc de ofertă, șoc de cerere și, în strânsă legătură cu acesta din urmă, ajustare a încrederii. Evoluția este ilustrată de temperarea creșterii anuale a PIB în trimestrul I (cu 1,9 puncte procentuale, până la 2,4 la sută), urmată de înrăutățirea cvasigeneralizată a parcursului sectoarelor economice în luna aprilie. În linie cu traiectoria înregistrată de celelalte state europene, economia locală a cunoscut ulterior o anumită revenire, pe fondul relaxării graduale a restricțiilor. Cu toate acestea, avansarea pe curba crescătoare a ciclului economic se prefigurează a fi un proces de durată și nu neapărat continuu, mai ales în contextul prelungirii crizei sanitare. Totodată, redresarea economiei locale depinde în bună măsură de evoluția partenerilor comerciali, a căror revenire va avea probabil un caracter asimetric, pe fondul diferențelor în planul modalităților sau momentelor de relaxare a măsurilor limitative, dar și în privința resurselor financiare mobilizate de către fiecare economie.
Criza generată de extinderea rapidă a pandemiei COVID-19 la începutul anului 2020 a avut un impact substanțial asupra pieței internaționale a materiilor prime, produsele energetice și metalele înregistrând scăderi ample ale cotațiilor în prima jumătate a anului, dată fiind senzitivitatea mai ridicată a acestora la evoluția activității economice. Aceste tendințe au imprimat dinamici anuale negative ale prețurilor de import și ale celor de producție de pe piața internă. Presiuni de creștere se înregistrează însă la nivelul costurilor salariale unitare, în condițiile contracției puternice a activității economice și ale efortului de menținere a schemelor de personal, o parte importantă din povară fiind însă preluată de stat, prin plata indemnizației de șomaj tehnic.
Impactul economic al crizei de sănătate publică asupra configurației atât a mediului intern, cât și a celui extern va continua să contureze surse apreciabile de riscuri și incertitudini în perioadele viitoare, apreciază banca centrală. Din această perspectivă, rămân dificil de evaluat atât viteza derulării acestui proces, cât și gradul de simetrie a revirimentului economic, în condițiile în care unele economii vor continua probabil să recupereze pierderile în manieră consecventă, în timp ce în cazul altora, în raport cu dezechilibrele economice preexistente la debutul crizei ori acumulate în timpul pandemiei, perioadele de progres vor alterna cu altele de stagnare sau chiar regres, cu un impact dificil de anticipat asupra configurației în perspectivă a acestor economii.
