Premium
Canalul Siret-Bărăgan, a cărui construcţie a fost aprobată în 1987 de Nicolae Ceauşescu, reintră în line dreaptă, urmând ca lucrările să fie continuate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, potrivit adevarul.ro.
Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.
Lucrările au mers oarecum bine până la începutul anilor 1990, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.
Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.
De-a lungul timpului, mai multe autorităţi naţionale s-au ocupat în mod direct de Canalul Siret-Bărăgan, respectiv Ministerele Transporturilor, Mediului şi Agriculturii, dar şi Administraţia Naţională „Apele Române“.
Recent, infrastructura a fost preluată în administrare de Ministerul Agriculturii, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, de la Ministerul Apelor şi Pădurii, iar anul trecut a fost inaugurată o staţie de pompare, în judeţul Vrancea, ca parte a construcţiei canalului Siret-Bărăgan, care asigură irigarea unei suprafeţe de 3.000 de hectare de culturi agricole.
Canalul Siret-Bărăgan se licitează anul acesta
Ca atare, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) va continua construcţia canalului de irigaţii Siret-Bărăgan.
„În acest moment, se elaborează studiul de fezabilitate al viitorului canal şi anul acesta se va lansa licitaţia pentru continuarea construcţie. Cel mai târziu în luna martie a anului viitor va fi încheiată licitaţia şi vor începe lucrările de construcţie”, a declarat Florin Barbu, director general ANIF.
ANIF are deschise 47 de obiective de investiţii. Anul acesta, vor fi deschise alte 30 de obiective noi. „ANIF se ocupă de construcţia şi întreţinerea conductelor-magistrale, iar obiectivul ANIF este de a avea irigate, în următorii ani, două milioane de hectare. Prin aceste şantiere deschise se va ajunge la 1,4 milioane de hectare irigate”, a declarat Florin Barbu.
Cele mai importante obiective de investiţii aflate în derulare sunt în judeţele de la sud de Dunăre şi în judeţele Iaşi, Vaslui şi Covasna. Prin lege, apa este livrată gratuit prin conductele-magistrale, iar anul acesta sumele necesare au foat alocate în buget.
AFIR se va ocupa de conducte
Dar, pentru ca sistemele de irigaţie să ajungă efectiv până la culturile agricole este nevoie de aşa-numita infrastructură secundară. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) se ocupă de finanţarea sistemelor secundare de irigaţii, adică acele conducte care fac legătura între conductele-magistrale şi fermieri.
Aceste sisteme sunt finanţate prin măsura 4.3 un instrument financiar care se adresează organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI). În acest moment, există 571 de organizaţii de udători în întreaga ţară plus 43 de federaţii, care în total irigă 1,3 milioane de hectare.
„În luna februarie a.c. a fost lansat un apel de proiecte în valoare de 200 milioane euro. Fiecare proiect poate avea o valoare maximă de un milion de euro, din care 30% pot fi folosiţi pentru echipamente de irigat, iar restul pentru componentele tehnice ale sistemului”, a declarat Adrian Chesnoiu, director dezvoltare rurală la AFIR.
În acest moment, AFIR are în derulare 198 de proiecte la care se vor adăuga alte 200 aflate în licitare. Suma alocată pentru sistemul de irigaţii cu finanţare europeană este în actualul exerciţiu bugetar, 2014-2020, de 453 milioane euro.
