Premium
Un proiect ce vizează sistemul de monitorizare video a traficului şi de constatare automată a abaterilor rutiere ar putea fi votat în maximum două luni, dacă există consens politic, în plenul Camerei Deputaţilor, a declarat vineri deputatul USR Cristian Ichim, vicepreşedinte al Comisiei pentru transporturi din Camera Deputaţilor.
"În acest moment, este la Camera Deputaţilor un proiect care va ajunge probabil până la sfârşitul acestei luni, la vot, în plenul Camerei Deputaţilor. În acest proiect este prinsă baza legală a acestor sisteme de monitorizare video, dar şi constatarea automată a abaterilor rutiere. În maximum două luni, dacă există un consens politic (...). În afară de faptul că România şi-a luat acest angajament prin PNRR, trebuie să avem legislaţie. Deci sistemele, o parte din sisteme există. Cadrul legal va veni la vot la plenul Camerei Deputaţilor şi va prinde sistemul camerelor de monitorizare, camerele inteligente care supraveghează tot traficul - depăşirea pe bandă continuă, trecerea la nivel de cale ferată, trecerea pe culoarea roşie a semaforului, nepurtarea centurii de siguranţă, senzori, inclusiv senzorii la nivel de carosabil ce pot identifica depăşirea gabaritului. Deci toate aceste lucruri sunt prinse în acest proiect de lege", a precizat Ichim, la o dezbatere organizată de DC News cu tema "Haos în trafic, mii de morţi pe şosele! Siguranţa rutieră, problema majoră în România".
Deputatul a afirmat că a primit de la Ministerul Transporturilor un punct de vedere pozitiv şi a introdus nişte amendamente la proiectul iniţial propus, în care au fost prinse toate precizările venite inclusiv de la Consiliul Legislativ, potrivit Agerpres.
"În acest moment, consider că în maxim două luni, în funcţie de decidentul politic, parlamentari şi de la grupurile parlamentare, putem avea legislaţie şi implementa până la sfârşitul anului tot acest sistem de monitorizare sau toate sistemele într-un cadru unitar", a menţionat Ichim.
În intervenţiile lor, participanţii la dezbatere au identificat ca factori generatori de accidente cu urmări grave lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare şi a echipamentelor de monitorizare performante, lipsa educaţiei rutiere atât a pietonilor, cât şi a şoferilor.
"Să plecăm de la conştientizarea factorului politic, decidentului în general şi a Executivului, în mod special, că trebuie luate măsuri, avem mari probleme cu educaţia rutieră. În familie, în primul rând, copiii învaţă greşit cum să treacă strada, părinţii nu mai ştiu cum să înveţe copiii cum să se comporte pe stradă, la şcoală nu se mai face nimic, Ministerul Educaţiei s-a opus foarte mulţi ani la orele de educaţie rutieră (...), în şcoala generală nu învaţă nimeni copiii cum se comportă pe stradă. În şcoala de şoferi nu se face nimic despre starea sau despre elementele tehnice ale maşinii moderne, nu se face nimic despre conducerea defensivă, sunt lucruri pe care trebuie să le învăţăm în şcoala de şoferi (...), iar după ce terminăm şcoala de şoferi nimeni nu ne mai învaţă nimic, nu se mai întâmplă nimic. (...) Până când nu vom înţelege că morţii de pe şosele sunt o problemă naţională, avem cei 1.800 de morţi pe an, avem cei aproximativ 8.000 de răniţi grav şi cei 30.000 de răniţi uşor, în fiecare an", a afirmat Titi Aur, expert în conducere defensivă.
Managerul Spitalului de copii "Grigore Alexandrescu", Alexandru Ulici, a semnalat creşterea alarmantă a accidentelor care provin dintr-o "lipsă crasă de educaţie".
"Ceea ce constatăm este o creştere alarmantă a cazurilor care provin dintr-o crasă lipsă de educaţie, în special lipsa centurilor de siguranţă pe locurile din spate, în care copiii stau la mijloc, între scaunele din spate. Practic, în urma unei frânări bruşte - nici măcar nu e nevoie de impact - aceştia sunt proiectaţi în parbriz. De asemenea, creşte foarte mult numărul accidentelor pe trotinetă prin tot mediul urban. Din păcate, au început să apară şi pe şoselele dintre localităţi oameni care merg cu trotineta fără să respecte niciun fel de regulă. Nici de protecţie, nici de circulaţie, iar acestea sunt extrem de violente, accidentele sunt foarte grave", a arătat Ulici.
În opinia lui, pentru reducerea semnificativă a accidentelor rutiere cu urmări grave se impune implementarea legislaţiei în domeniu.
"Cred că trebuie un pachet de măsuri care ar trebui luate şi în primul rând o implementare a legislaţiei care există. Aş urmări cu foarte mare atenţie să se implementeze legislaţia. Cele mai multe accidente se produc la schimbarea direcţiei de mers (...), iar cel care face aşa ceva ar trebui să rămână fără permis. După aceea, interzicerea trotinetelor care nu sunt folosite aşa cum trebuie, conform legii", a precizat Ulici.
Preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie, Cătălin Radu Codescu, s-a referit la componenta penală, în cazul accidentelor rutiere.
"Strategiile de siguranţă rutieră vorbesc de un principiu care se numeşte lanţul responsabilităţii, care ţine tot de educaţie, care prinde absolut toate entităţile implicate în siguranţa rutieră, inclusiv participanţii la trafic. S-a discutat despre treceri printre bariere, despre faptul că în localităţi nu există lumină noaptea şi implicit e risc rutier major, arterele rutiere nu au capacitatea de supraveghere a traficului, dar până acum nu prea s-a răspuns, şi aici m-aş referi la componenta penală. În peste 90% din accidentele rutiere sunt evaluate, din punct de vedere medico-legal, la mai puţin de 90 de zile de îngrijire medicală pentru victimă, ceea de înseamnă că ele nu fac obiectul unei cauze penale. În astfel de situaţii, autorul accidentului nu răspunde penal, iar din punctul de vedere al obligaţiei de despăgubire, aceasta este preluată de asigurator şi atunci pe conducătorul auto nu există niciun fel de presiune în a-şi corecta conduita în trafic, pentru că nu răspunde. Acelaşi lucru şi pentru autorităţi care, de cele mai multe ori, nu sunt prinse ca şi cauzalitate în producerea accidentului şi de aceea autorităţile nu răspund. Pentru că, dacă un primar sau un director de direcţie de drumuri ar fi obligat să răspundă pentru un accident grav produs în zona de drum pe care o are în administrare, eu vă garantez că neconformităţile din zona de infrastructură s-ar corecta imediat (...). Dacă nu răspunde, nu are niciun fel de presiune şi nu şi-o corectează", a conchis Codescu.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Transporturilor, Alin Şerbănescu, a vorbit despre strategia ministerului, în contextul angajamentelor din PNRR privind înjumătăţirea numărului de accidente grave până în 2030, precizând că acest obiectiv este realizabil în condiţiile în care societatea acţionează integrat.
"Noi putem să aplicăm măsuri pasive pentru evitarea sau minimizarea efectelor accidentelor rutiere şi aici vorbim de parapetul median pe care îl montăm pe toate drumurile pe care se poate monta, montăm parapet cu role, care atenuează impactul în momentul în care se ajunge la un accident şi se acroşează parapetul. Mai mult, montăm un parapet pe cablu care, la fel, are capacitatea de a atenua, mai mult decât un parapet metalic, şocul în momentul în care se intră în coliziune cu parapetul (...). Avem acele atenuatoare de impact pe care le-am pus pe autostrăzi, care reduc cu 80% riscul de accident rutier cu victimă sau cu deces.Vom continua acest tip de montare a atenuatorilor şi în capete de pod, unde ştim că există riscul de a intra în coliziune şi de a se produce accidente cu victimă. Refacem sau schimbăm configuraţia drumurilor care acum au o bandă pe sens cu acostament consolidat, cum este faimosul drum al morţii, considerat aşa din cauza indisciplinei celor care îl folosesc (...). Am avut un proiect pilot pe 10 km, s-a luat măsura reconfigurării drumului pe DN2, în zona Afumaţi-Ţinteşti. Înainte aveam undeva la 46 de victime, iar din 2018 până acum am avut doar patru victime. S-a redus foarte mult riscul şi vom continua modificarea până la Bacău, pe 290 de km", a arătat Şerbănescu.
Alexandru Popa, comisar la Direcţia Rutieră a Poliţiei Române, a precizat că principala cauză a accidentelor grave o reprezintă indisciplina pietonilor, menţionând că la nivelul Poliţiei se află în derulare un proiect european intitulat "Educaţia rutieră, modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanţilor la trafic pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră".
Proiectul presupune realizarea unor campanii naţionale de educaţie rutieră, precum şi achiziţionarea unei caravane educaţionale şi a 45 de laboratoare mobile de educaţie rutieră pentru structurile teritoriale, urmând ca fiecare structură rutieră teritorială să fie dotată cu un astfel de laborator mobil şi la mitinguri şi adunări să fie desfăşurate asemenea campanii, respectiv conştientizarea pietonilor cu privire la riscurile la care se expun atunci când nu respectă regulile de circulaţie.
