Premium
Directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, Pásztor Sándor, a declarat miercuri, în şedinţa Colegiului prefectural, că angajaţii ABA au devenit gunoierii apelor, din cauza pet-urilor şi alte materiale plutitoare pe care trebuie să le colecteze regulat, pentru a nu fi transportate de ape peste graniţă, potrivit Agerpres.
El a menţionat că în prezent se construiesc în Bazinul Someş şi Bazinul Crişuri opt echipamente de înlăturare a plutitorilor de pe suprafaţa apelor, iar trei dintre acestea vor fi finalizate în cursul acestui an. De asemenea, două astfel de echipamente vor fi montate în următoarele două săptămâni la Oradea şi Satu Mare.
"Cu statul olandez, cu Guvernul României şi prin ONG-uri, am reuşit să obţinem două astfel de echipamente pe care le-am cerut să ajungă în vestul ţării, şi care vin chiar mâine, unul în amonte de Oradea, unul în amonte de Satu Mare. Într-o săptămână, două, vor fi montate. (...) De câţiva ani, suntem, cu cuvinte destul de drastice, gunoierii apelor. Din păcate, dezvoltăm o nouă activitate care înseamnă 30-50 de oameni din efectivul nostru care strâng gunoaie. Problema se amplifică în ultimii ani şi având în vedere poziţia noastră geografică, este una transfrontalieră. Noi, ABA Crişuri, stăm mai bine. Problemele mari sunt pe Bazinul Someşului, pe Tur, Crasna, Someş, Tisa", a declarat directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, în acelaşi timp şi consilier al ministrului Mediului.
El a precizat că avem probleme, atât pe plan naţional, cu acei plutitori care poluează râurile din România, cât şi pe plan transfrontalier.
"Pet-urile sunt rezultate din activitatea umană, în principiu, deoarece, până în ziua de azi, oamenii sunt obişnuiţi să arunce gunoaiele într-o vale. Nici nouă nu ne place să avem ape murdare, dar avem şi componenta transfrontalieră, în vestul ţării, începând din nord, cu Tisa, Someş, Crasna, Tur, Ier, Barcău, Crişul Negru, Crişul Repede, Crişul Alb, toate merg către Ungaria. Colegii din Ungaria culeg aceste materiale plutitoare şi ne prezintă rezultatul acestor activităţi, de multe sute de saci strânşi la câte o viitură", a declarat Pasztor.
Această problemă a fost discutată, anul trecut, în mai multe întâlniri cu partenerii din ţara vecină, atât la Bucureşti, cât şi în Ungaria, în urma cărora s-au demarat investiţii în anumite puncte unde se vor strânge aceste materiale plutitoare.
"Am reuşit să pornim deja câteva proiecte, prin studiile de prefezabilitate, studii de fezabilitate, avize obţinute, aprobate prin minister. În acest an, începem să lucrăm efectiv în teren. În total, pe Bazinul Someş şi Bazinul Crişuri vor fi construite opt echipamente de înlăturare a plutitorilor de pe suprafaţa apelor, din care, anul acesta, trei vor fi finalizate . Plus alte două care vin din Olanda în aceste zile, plus un alt echipament complex, prin proiect transfrontalier, în valoare de 1,6 milioane de euro, lângă Salonta, care este în funcţiune", a precizat Paszor Sandor.
El a mai arătat că deşi nu este o administraţie mare, ABA Crişuri fiind pe locul 10, ca dimensiune, din cele 11 din ţară, însă ca echipare se află printre primele, cu cele mai multe diguri din ţară, cu multe baraje, cu multe lucrări hidrotehnice, iar din acest motiv au fost înregistrate mai puţine inundaţii în judeţul Bihor.
