Șeful Consiliului Fiscal vorbește despre consecințele unei invazii ruse în Ucraina. Guvernul este sfătuit să ia măsuri care să protejeze populația

O invazie a Rusiei în Ucraina ar avea ca efect o încetinire economică în Europa, fără a se intra totuşi în recesiune, iar bursele ar reacţiona virulent, în timp ce incertitudinile vor creşte enorm, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"O invazie a Ucrainei de către Federaţia Rusă ar avea consecinţe grele, puţin spus severe, economice şi pentru relaţiile internaţionale/geopolitice. Incertitudini de tot felul vor spori enorm. Creşterea economică în Europa va încetini probabil; nu cred însă că s-ar intră în recesiune. Bursele vor reacţiona virulent, cu scăderi generalizate; dar va avea loc o stabilizare în timp, fiindcă Rusia nu însemna mult pentru pieţele financiare. Ţările din vecinătatea Ucrainei ar trebui să facă faţă la un număr mare de refugiaţi. Capacitatea UE de a absorbi numeroşi refugiaţi ar fi sever testată - logistic şi capacitate de a mobiliza resurse pentru un val imigraţionist de amploare. Inflaţia va creşte din cauza cotaţiilor urcate la gaz natural şi ţiţei, a perturbaţiilor posibile pe piaţa cerealelor şi altor materii prime. Un nou puseu inflaţionist va complica eforturile băncilor centrale de a duce inflaţia către ţinte în 2023. Probabil băncile centrale vor fi mai precaute cu paşii de ridicare a ratelor de politică monetară, dacă invazia are loc. Finanţarea pe pieţele externe va fi mai anevoioasă, deoarece reducerea deficitelor bugetare va fi îngreunată dacă situaţia economică va fi încordată mai mult timp, cu încetinire a redresării economice", a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Dăianu.

Potrivit economistului, costurile de tranzacţie vor creşte, inclusiv costul asigurărilor de transport. Dăianu a precizat că vor fi cheltuieli militare mai mari şi se va intră într-o nouă cursă a înarmărilor. De aici şi nevoia de bugete robuste, pentru a face faţă la tot felul de şocuri adverse.

"Nu aiurea la Consiliul Fiscal spunem de mai mult timp că România are nevoie de un buget robust, de deficite bugetare diminuate şi venituri fiscale mai mari", a subliniat el.

El a menţionat că există firme europene care au expunere mare la piaţă rusească, iar guvernele vor trebui să le sprijine pentru o perioada de timp, la fel ca în cazul şocului pandemiei, al preţurilor la energie. Rusia va suporta un cost macroeconomic sever, dacă vânzările ei de gaz şi ţiţei se vor reduce drastic.

"Economiile mari din UE, precum Germania, Franţa, Italia, nu depind covârşitor la nivel agregat de piaţa Rusiei, 2-3% din exportul lor, deşi expunerile pot fi mari la nivel de firme, de bănci. Sunt ţări mici însă care depind mult de piaţă rusească, precum Letonia sau Lituania. Însă, reorientări vor avea loc, sunt inevitabile. Este de prezumat că unele produse vor ajunge la aceeaşi destinaţie pe alte rute - nu pot există ziduri perfect etanşe. Regimul sancţiunilor economice va fi întărit, cu o cooperare strânsă între SUA şi ţările UE, iar aici un rol cheie îl deţine transferul de tehnologie. Nu îmi este clar în ce măsură Rusia va suplini cu importuri de tehnologie şi alte produse de bază din Asia, China. Este de văzut dacă poate fi impus un regim de sancţiuni şi statelor care se află în sfera de influenţă a Rusiei", a susţinut Daniel Dăianu.

În opinia acestuia, UE va căuta să importe din alte părţi gaz natural, ţiţei şi mai ales LNG, în condiţiile în care dependenţa de gazul rusesc este foarte mare. Germania depinde de importul de gaz rusesc în proporţie de peste 60%, UE circa 40%. În general, dependenţa energetică a UE de importuri de energie este de 60%, cu importuri din Rusia, ţările OPEC, SUA, Marea Britanie, Norvegia, ţările africane etc. UE va regândi probabil politică energetică, va înţelege mai bine ce înseamnă stocurile/rezervele şi evitarea dependenţelor ameninţătoare. De asemenea, UE va căuta şi asigurarea de materii prime strategice, pentru că acum, de exemplu, importă mult paladiu şi vanadiu din Rusia.

În plus, va avea loc o accentuare a tendinţelor de formare de blocuri economice şi de erodare a multilateralismului. UE va fi probabil mai coezivă, chiar dacă unele ţări, precum Ungaria, vor face notă discordantă. Ţările UE vor căuta să obţină mai multă securitate economică, independenţă strategică, de care se vorbeşte de mai mult timp, şi securitate militară. Colaborarea va fi mai strânsă cu SUA, chiar dacă asperităţile pe plan comercial vor persista. SUA vor fi mai prezente militar în Europa, în ţările de la graniţele cu Belarus, Ucraina, cel puţin în viitorul prefigurabil, chiar dacă rivalitatea geopolitica cu China obligă la atenţie crescută acordată Asiei, zonei Pacificului.

Totodată, preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că SUA şi UE sunt legate strategic şi de rivalitatea globală cu China, care şi ea încearcă să îşi dezvolte o "sferă de influenţă"'.

"Nu ne place să vorbim despre sfere de influenţă, mai ales în contextul de acum, dar Realpolitk a definit din totdeauna lumea relaţiilor internaţionale. Rusia va încerca probabil să controleze mai strâns ţările din 'sfera sa de influenţă', ţări din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Rusia şi China sunt active în alte regiuni de pe glob. De pildă în Africa, Rusia mai ales militar, China mai ales economic. UE şi SUA vor căuta să fie mai prezente pe acest continent. Săptămâna aceasta are loc summit-ul UE-Africa şi este de văzut cu ce rezultate se va solda, apropo de iniţiativa UE de 300 miliarde euro drept sprijin pentru diverse proiecte, ca alternativă la ceea ce face China", a afirmat economistul.

El a atras atenţia că vor fi mai dificil de implementat acordurile privind schimbările climatice, combaterea pandemiilor, controlul armelor convenţionale şi neconvenţionale, al inteligenţei artificiale etc. Trecerea de la rivalitate la adversitate aduce cu sine costuri previzibile şi imprevizibile, iar conflictul între lumea democratică şi Rusia trebuie să fie văzut şi în registrul competiţiei dintre democraţie şi autocraţie. Va fi influenţată şi activitatea instituţiilor internaţionale - confruntări exacerbate la ONU, FMI, BM, OMC, OMS, este de părere Daniel Dăianu.

În context, acesta vorbeşte şi despre accentuarea conflictelor/războaielor hibride (cibernetice), care pot afecta componente cheie ale infrastructurii de baza, strategice, sistemul financiar (rolul crypto-activelor). De asemenea, se va accentua competiţia în spaţiul cosmic, în Arctica, competiţia privind inteligenţa artificială.

"O întrebare fundamentală pentru europeni priveşte acele aranjamente de securitate, dincolo de apartenenţa la NATO şi UE, care să prevină conflicte militare, tragedii, care duc la catastrofe umanitare şi pierderi economice imense. Mai departe, o ordine mondială care să se bizuie pe reguli, pe forţa dreptului internaţional, nu pe forţa celui mai tare. Ceea ce nu implică să ignorăm logica lui Realpolitik", a adăugat preşedintele CF.

Dăianu a subliniat că România se află în imediata vecinătate a acestei mari confruntări şi va fi parte dintr-un nou război rece multiplu.

"Va fi în prima linie a unor fluxuri de refugiaţi, va suporta efectele economice ale invaziei. Se înţelege acum mai bine ce înseamnă apartenenţa la UE şi NATO, valoarea parteneriatelor strategice. Ce ar fi fost să fim în bătaia furtunilor, dacă nu am fi fost în NATO şi UE? Constatăm că şi în Balcanii occidentali lucrurile se strică. Avem nevoie de solidaritate şi mobilizare de resurse acasă. Când a izbucnit pandemia am afirmat într-un interviu, în martie 2020, într-un săptămânal, că se intră în regim de război sui generis. Acea afirmaţie este mai relevantă acum. Avem nevoie de un buget public cât mai robust, să aplicăm măsuri care să protejeze populaţia şi economia de ce poate fi mai rău. Valoarea PNRR derivă şi din condiţiile vitrege prin care trec România, Uniunea Europeană, în aceşti ani. Colaborarea în cadrul UE şi NATO este vitală pentru protejarea democraţiei noastre, ceea ce nu semnifică să subestimăm resorturile instituţionale interne şi spiritul civic, democratic, al multor cetăţeni români, pentru o economie care să reziste în condiţii decente. Aceasta înseamnă şi controlul frontierelor, politici de dezvoltare, protecţia componentelor critice de infrastructură (inclusiv sistemul financiar)", valorificarea cât mai bună a resurselor naturale de care dispunem", a încheiat Daniel Dăianu.