Premium
Specialiștii în drept ne răspund că NU. Protocolul este ilegal, la fel ca și cel din 2009, denunțat de Mediafax la PG, dar paradoxul este că nimeni nu e îndreptățit să spună asta, pentru că procurorii,care ar trebui să înainteze unei instanțe cauza, sunt în conflict de interese, scrie Mediafax.
Protocolul încheiat în 2016 între PG şi SRI a ajuns joi la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.
Augustin Lazăr, procurorul șef al României a ieșit public să anunțe că protocolul cu numărul 09472 (cel secret), pe care l-a semnat în data de 8 decembrie 2016 este unul perfect legal și a fost necesar pentru sesizarea parchetului cu privire la infracţiunile constatate de S.R.I. şi comunicarea de informaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea naţională, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea S.R.I. şi ale Codului de procedură penală.
Citește și: SENZAȚIE Primele imagini de la nunta fiului lui Liviu Dragnea: Mirii au dansat și au ales artiști de top
Apoi a venit și rândul lui Eduard Hellvig, directorul Serviciului Românde Informații, să anunțe că protocolul înregistrat la SRI cu nr. 03656 și pe care l-a semnat în data de 7 decembrie 2016, este unul legal.
Cine trebuie să declare protocolul ilegal este în incompatibilitate
Specialiștii în drept spun că astăzi nimeni nu poate, de facto, să decidă dacă aceste protocoale sunt legale. Este o incompatibilitate pe care nimeni nu și-a recunoscut-o.
Problema care nu a fost ridicată este aceea că părțile semnatare sunt în conflict de interese atunci când vine vorba tocmai de legalitatea protocolului, iar azi, în România, nu există o instanță care să stabilească dacă protocolul secret, semnat cu câteva zile înainte de alegerile din 2016, este sau nu legal. Parchetul General este cel abilitat sa ancheteze astfel de cauze, la fel ca și Protocolul semnat în anul 2009, dar instituția nu poate să cerceteze un act pe care l-a și executat.
Având în vedere că atât protocolul din 2009, cât și cel din 2016 și-au produs efectele, toți procurorii sunt suspecți că ar fi pus în aplicare cele două înțelegeri parafate între Ministerul Public și serviciul secret.
Citește și: Ministrul iranian al apărării, în vizită de două zile la Damasc
Specialiștii în drept au explicat că prin “conflictul de interese” în acest caz se înțelege situația particulară a oricărui procuror față de care există suspiciunea că ar fi putut să participe la aplicarea protocolului, situație care îl lipsește de obiectivitate.
La prima vedere, singurele instituții care ar putea să ia o decizie în acest caz sunt cea de contencios (care se poate exprima cu privire la legalitatea unui act administrativ făcut cu scopul de a produce efecte juridice, independent de Parchetul General), Inspecția Judiciară (care poate fi sesizată sau se poate autosesiza) și Avocatul Poporului (care poate sesiza instanța de contencios cu privire la nelegalitatea protocolului).
De ce protocolul din 2016 este ilegal?
Specialiștii în drept spun că singurul „procotol” care mai putea fi încheiat între SRI și orice parchet din România ar fi trebuit să se limiteze strict la chestiunile cuprinse în Sectiunea a 3-a din Capitolul III, respectiv desfăsurarea activităților prevazute de art. 138 – 144 Cod de Procedură Penală, de către Serviciu, în calitate de organ de cercetare penală specială în cauzele penale care vizează infracțiunile contra securității nationale și infracțiunile de terorism.
Restul protocolului este în afara Constituției. În forma în care este, protocolul adaugă la lege și permite SRI să acționeze în alte domenii decât cele privind siguranța națională și terorismul, printr-o mențiune clară: “valorificării informațiilor referitoare la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de legislația în vigoare”.
Citește și: Sudanul de Sud şi-a reluat producţia de petrol, întreruptă în 2013 din cauza războiului civil
Ca să creeze impresia de legalitate, semnatarii Protocolului din 2016 evocă decizia Curții Constituționale nr. 51/2016, dar și OUG nr. 6/2016, privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, însă acestea se referă numai la acțiuni privind combaterea terorismului, pe când protocoalele din 2016 și 2009 fac referire la toate infracțiunile prevăzute de legislația în vigoare.
La fel ca și protocolul din 2009, cel din 2016 ridică suspiciunea că s-au comis următoarele fapte penale:
• Abuz in serviciu
• Compromitere a intereselor justitiei
• Uzurpare a functiei
• Delapidarea
• Deturnare de fonduri
• Divulgare a informatiilor secrete de serviciu sau nepublice
Parchetul General și Serviciul Român de Informații au semnat, în aceeași zi, două protocoale- unul public cu nr. 244010 din 08.12.2016 (cel public) și nr. 09472 din 08.12.2016 (cel secret)
Câteva explicații privind încălcările legale prin protocolul secret din 2016:
1. Prin OUG 6/2016, art. IV, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații a fost modificata iar la articolul 8, s-a introdus alineatul 3, cu următorul cuprins: "Condițiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale."
Trebuie făcută diferența dintre cele două protocoale din 2016, deoarece doar unul dintre ele respecta prevederile art. 8 din Legea nr. 14/1992:
* Protocol privind cooperarea intre SRI si Min. Public pentru stabilirea conditiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor 244010 din 08.12.2016 (cel legal);
* Protocolul nr. 09472 din 08.12.2016 (nr. 03656 din 07.12.2016) privind organizarea cooperarii intre Serviciul Roman de Informatii („SRI”) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie („PICCJ”) pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin, potivit legii (ilegal, chiar si titlul arată ca nu are legatură cu art. 8 din Leea nr. 14/1992).
2. Prin Protocolul nr. 09472 din 08.12.2016 (mai precis, prin Articolul 2), s-a decis că Serviciul Român de Informații să activeze atât în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, a infracțiunilor de terorism și a infractiunilor săvârșite de cadrele militare ale Serviciului (litera a - care respectă Decizia CCR și OUG 6/2016), cât și în domeniul „valorificării informațiilor referitoare la savârșirea infracțiunilor prevăzute de legislația în vigoare” (litera b - ceea ce încalcă Decizia CCR și OUG 6/2016).
Conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații si Codului de procedura penala român, organele Serviciului Român de Informaţii, prin excepție, pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale strict pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (art. 142 C.pr.pen.) „în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute în Titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism”.
Citește și: PES activists România: 'România este poarta de intrare în Uniunea Europeană'
Din coroborarea art. 13 din Legea nr. 14/1992 și art. 57 alin. (2) teza finală C.pr.penală (care prevede că organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute în Titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, din dispoziţia procurorului, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică) rezultă ca organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale penală strict pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în cazul infracţiunilor contra securităţii naționale.
Raportat la modificarile clare aduse prin Decizia CCR nr. 51/2016, privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, implementate la fel de clar prin OUG nr. 6/2016, se observă că toate competențele legale pe care le poate avea SRI în cadrul unui proces penal din România sunt regăsite în Secțiunea a 3-a din Capitolul III, care se deschide cu următoarea mențiune: „In cauzele penale care vizeaza infractiunile contra securitatii nationale prevazute de Titlul X din Codul penale, infractiunile de terorism (....)”
La fel ca și în 2009, și Protocolul din 2016 se consideră că a adăugat la lege.
Problema care rămâne în picioare este aceea că procurorul general Augustin Lazăr, care afirmă cu tărie că documentul nu contravine legii, ar trebui să dea și ordin de verificare a protocolului.
În ianuarie 2017, în perioada în care protocolul era functional, Augustin Lazăr spunea că protocoalele sunt „inginerii” pe care nu şi le însuşeşte deoarce ele nu se regăsesc în Codul de Procedură Penală.
Și Eduard Hellvig a afirmat vineri, după apariția celor două protocoale din 2016, că legalitatea protocolului secret nu poate fi pusă la îndoială.
