Premium
Instanța supremă a audiat, vineri, trei martori pe care DNA i-a cerut la bară în dosarul de fraudare fonduri europene a ÎPS Teodosie (Teodosie Petrescu - n.r).
Instanța a admis audierea acestor trei martori la solicitarea procurorului DNA care a dorit să întărească poziția Direcției în legătură cu acuzația adusă înaltului prelat.
Astfel a fost audiat vineri Niculae Marghiol, fostul director al plantației Nazarcea a Episcopiei Tomisului.
În debutul declarației sale bărbatul a amintit judecătorilor că el nu a poposit mult timp în funcția de conducere și a spus că în perioada în care a fost acolo ar fi existat vie iar terenul producea struguri dar nu în cantitățile estimate.
Pentru o mai bună înțelegere a situației petrecute în sala de judecată STIRIPESURSE va prezenta prezenta fragmentele relevante ale discuției dintre martor, judecător și procurorul DNA din sala de judecată.
Citește și: ALERTĂ! Instanța supremă nu îl lasă pe Becali SĂ UITE TRECUTUL - A respins cererea sa de reabilitare
”Marghiol Niculae: eu vreau să fiu asistat de un avocat. Nu am ce declarații să dau fără avocat. Vreau să am avocat.
În 2010 eu eram ca director la fermele Arhiepiscopiei. Știu despre situația terenurilor Arhiepiscopiei doar de la anul 2010 încolo.
Erau cam 200 și ceva de hectare de teren. Pe trei dintre ele erau suprafețe de vie și livezi de cireși. 167 de hectare erau cu viță.
Vița de vie arăta foarte bine în 2010. Se vedea că era lucrată. Era arată, discuită, nu erau buruieni.
Când eu am fost director terenurile erau lucrate. Eu personal am lucrat la vița de vie.
Salariul pentru lucrări îl încasam de la Episcopie. Primeam de la ei motorină și oameni pentru aceste lucrări.
Eu am lucrat cu tractoarele mele de la altă societate.
Noțiunea de viță de vie pe rod înseamnă că pe plantație e viță de vie îngrijită ca să poată da producție.
Judecătorul: Ati dat o declarație la Curtea de Apel Constanța unde spuneați că vița de vie nu a fost lucrată nici înainte de 2010 și nici după 2010. Tocmai ați declarat că vița era lucrată. Care este adevărul?
Eu sincer să vă spun, vița trebuia să dea opt, nouă tone, ea a dat cât a dat. Eu nu vă spun că vița nu era lucrată. Eu m-am referit la vița de vie de pe două parcele. Nu de pe tot terenul. Producea struguri dar nu în cantitatea așteptată.
După plecarea mea de acolo nu știu dacă s-au mai efectuat lucrări. Menționez că în 2010 nu știam dacă au fost depuse solicitări pentru obținerea de fonduri de la APIA pentru întreținerea culturii de viță de vie. De această problemă se ocupa altcineva.
......
Marghiol Niculae: Nu pot explica de ce la urmărire penală am declarata că Petrescu Tedosie mi-a spus referitor la vița de vie că noi doar trebuie să cerem fonduri, nu să o și lucrăm, întrucât au trecut mulți ani de atunci.
Precizez că nu am discutat cu Petrescu Teodosie despre sumele de bani necesare pentru întreținerea viței de vie.
Iccj: Erați nemulțumit de ceva?
Marghiol Niculae: Da domnule judecător....că s-au pus niște lucrări acolo și ca Arhiepiscopia nu mi-a dat nici banii și nici salariul pentru aducerea utilajelor mele și a lucrărilor făcute de mine pe banii mei.
Nici acum nu am recuperat banii.
Procuror DNA: Care era starea Fermei 3 Nazarcea când a preluat martorul administrarea?
Marghiol Niculae: Starea fermei trei Nazarcea era medie..Nu era nici nu știu cum dar nici extraordinară.
Procuror DNA : Beca Stere a discutat cu el despre nemulțumirea privind starea fermei 3?
Marghiol Niculae: Eu am avut discuții cu cei care au fost angajați. Aveam discuții. Da îi spuneam că nu am utilaje. Am avut discuții cu el dar nu despre a face el o plângere penală pentru distrugerea viței de vie.
Procuror DNA: A luat legătura cu vreun inculpat legat de declarația ce o dă acum la instanță ?
Marghiol Niculae: Nu am fost contactat de vreun inculpat legat de declarația mea de acum.
Avocatul lui Petrescu Teodosie: condiția viei era direct legată de starea.meteo? De lipsa ploilor ?
ICCJ: Se respinge.”, sunt părțile esențiale ale discuției din sala de judecată.
Instanța supremă a anunțat, vineri, că în 31 ianuarie vor fi ascultate pledoariile finale în dosarul de corupție al IPS Teodosie (Teodosie Petrescu - n.r.) în care a fost achitat de prima instanță pentru prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Astfel, dosarul acestuia ajunge la final iar decizia ce o va lua completul de trei judecători al ICCJ va fi una definitivă. Apelul procurorilor DNA este soluționat de completul de judecată format din președintele Andrei Claudiu Rus și judecătorii Maricela Cobzariu și Lucian Săndel Macavei.
La plecarea de la instanța supremă prelatul a spus pe ton scăzut că se va prezenta la ultimul termen de judecată al apelului procurorilor DNA Constanța.
Instanţa supremă a reluat, vineri, dezbaterile în cazul apelului declarat de procurorii DNA împotriva deciziei Curţii de Apel Constanţa care a stabilit achitarea Înalt Prea Sfinţitului Teodosie în dosarul în care este acuzat că a prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) legat de terenuri cu viţă de vie inexistentă.
După înregistrarea dosarului la instanţa supremă procurorii DNA au depus noi probe prin care speră să obţină condamnarea prelatului pentru acuzaţia pe care i-o aduc.
Judecătorii au stabilit în luna noimebrie 2019 încuviinţarea probelor solicitate de DNA Constanţa dar şi a părţii civile Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, "întrucât sunt necesare şi utile pentru dovedirea elementului de fapt ce constituie obiectul probei".
Astfel judecătorii au dispus administrarea probei testimoniale constând în reaudierea martorilor Marghiol Niculae, Lungu Ana, Juja Camelia, Popa Vasile, Guguţă Vasile şi Vlăsceanu Florentin Valentin.
La începutul anului 2019 Curtea de Apel Constanţa a stabilit achitarea prelatului şi a celorlalte persoane judecate alături de acesta.
Anterior, în februarie 2017 DNA Constanţa l-a trimis pe ÎPS Teodosie, pe numele său Teodosie Petrescu, în judecată, sub control judiciar pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Alături de acesta sunt judecaţi Ciprian Ioan Cojocaru, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Stere Beca, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene dar şi Aurelian Ştefan, la data faptei mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru aceaşi faptă.
În rechizitoriul transmis judecătorilor constănţeni anchetatorii DNA au arătat că în perioada 2010 – 2016, Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În documentele prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită „Ferma 3” – Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezentat în declarațiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație pe toată durata formulării cererii și obținerii fondurilor.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plățile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei.
Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 de lei.
În cauză s-a dispus instituirea unor măsuri asiguratorii constând în poprirea conturilor deținute de inculpatul Petrescu Teodosie și de persoanele responsabile civilmente, respectiv Arhiepiscopia Tomisului și Așezământul Monahal Sf. Apostol „Andrei”.
Față de fapta de luare de mită reținută anterior în sarcina inculpatului Petrescu Teodosie s-a dispus clasarea cauzei.
