Premium
Trupele ruse au renunțat la atacurile în "valuri umane" asupra pozițiilor ucrainene din Avdiivka și au trecut la grupuri mai mici de asalt susținute de aviație, a spus Dmitro Riumșîn, comandantul Brigăzii 47 Macanizate a Ucrainei. Rusia nu mai are suficiente trupe în jurul acestui oraș aflat la numai 8 kilometri de regiunea ocupată Donețk pentru asalturi continue și masive cu soldați nepregătiți și slab echipați, iar acum folosește grupuri de sabotaj și unități de asalt "Z" ale armatei și unități "V" formate din infractori amnistiați, a mai spus Riumșîn.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 14 decembrie, ora 23.45: Guvernatorul Kaliningradului a găsit vinovatul pentru războiul din Ucraina: Immanuel Kant
UPDATE 14 decembrie, ora 23.30: Cum 'a intrat la apă' Flota rusă a Mării Negre: Cronologia navelor ruseşti scufundate de Ucraina
UPDATE 14 decembrie, ora 22.50: Prima reacție a Kremlinului după ce Donald Trump a spus că va încuraja Rusia să atace țările NATO
UPDATE 14 decembrie, ora 22.30: Franța și Ucraina vor semna în curând un acord de securitate, afirmă ministrul francez de Externe
Franța și Ucraina vor semna, în curând, un acord privind angajamente de securitate, a declarat miercuri ministrul francez de Externe, Stephane Sejourne.
Președintele francez Emmanuel Macron era așteptat să finalizeze un acord de securitate în Ucraina în această lună, dar a amânat călătoria din motive de securitate, notează Reuters.
În timp ce Kievul încearcă să devină membru NATO și luptă împotriva invaziei rusești de doi ani, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar putea încheia asigurări de securitate cu Franța și Germania în cursul acestei săptămâni, după ce a început discuțiile în iulie, relevă sursa citată.
Acordul francez ar urma să contureze cadrul pentru ajutor umanitar și financiar pe termen lung, sprijin pentru reconstrucție și asistență militară. Potrivit a doi diplomați care au legături cu aceste tratative, Franța ar urma să anunțe un fond de 200 de milioane de euro pentru proiecte civile care vor fi realizate de companii franceze.
"În zilele următoare vom da cifre și vă vom oferi transparență cu privire la ajutorul militar și civil", a declarat Sejourne. El nu a precizat dacă se referea la ajutorul din cadrul acordului sau la sprijinul general al Franței pentru Ucraina.
UPDATE 14 decembrie, ora 21.55: Ţările UE, aproape de un acord asupra noilor sancţiuni împotriva Rusiei, afirmă diplomaţi
Ţările Uniunii Europene sunt aproape de a conveni asupra celui de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, au declarat miercuri diplomaţi ai UE, citaţi de Reuters, în timp ce se aşteaptă ca el să fie aprobat până la marcarea a doi ani de război.
Noul pachet va adăuga pe listă aproape 200 de entităţi şi persoane fizice, dar fără măsuri sectoriale noi.
Potrivit diplomaţilor citaţi, Ungaria mai are nevoie de timp pentru a analiza pachetul. Noile măsuri sunt de aşteptat să fie discutate când miniştrii de externe din UE se vor reuni luni la Bruxelles şi la o întâlnire a ambasadorilor miercurea viitoare.
UE doreşte ca pachetul să fie convenit înainte de marcarea a doi ani de război la 24 februarie. UE a adoptat de asemenea săptămâna trecută o legislaţie ce reprezintă un prim pas către utilizarea veniturilor din cele peste 200 de miliarde de euro din activele imobilizate ale băncii centrale a Rusiei în Europa pentru a reconstrui Ucraina.
UPDATE 14 decembrie, ora 20.35: Lavrov spune că Rusia este deschisă la negocieri, cu condiţia să păstreze teritoriile ucrainene ocupate
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, că Rusia este deschisă negocierilor pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, dar cu condiţia să fie acceptate câştigurile teritoriale obţinute de armata rusă, transmite agenţia EFE.
"Suntem deschişi unei soluţii politice şi diplomatice bazată pe respectarea intereselor noastre legitime, pe luarea în considerare a realităţilor create de-a lungul multor ani şi care au condus la situaţia actuală", a indicat Lavrov.
Dar "aceia care ne-au declarat război nu au nicio propunere semnificativă, iar în condiţiile în care nu sunt dispuşi să ţină cont de interesele noastre şi de situaţia de pe teren sunt puţine şanse să se ajungă la un acord la masa negocierilor. Nu se întrevăd astfel de opţiuni", a argumentat şeful diplomaţiei ruse. Prin urmare, "a vorbi despre masa negocierilor nu este posibil în acest moment", a punctat el.
Aceasta pentru că Washingtonul şi aliaţii săi continuă "să viseze la o înfrângere strategică" a Rusiei, cu toată că, după ce a văzut recentele progrese ale trupelor ruse pe câmpul de luptă, "Occidentul deja nu mai vorbeşte despre victoria sa, ci despre cum să evite ca (preşedintele rus Vladimir) Putin să câştige", a continuat Lavrov.
Mai devreme, atât Kremlinul, cât şi un oficial american neprecizat au susţinut că nu este adevărată o relatare a agenţiei Reuters, care citează trei surse ruseşti ce afirmă că la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an Putin a propus Washingtonului, prin intermediari, o încetare a focului în Ucraina şi îngheţarea conflictului de-a lungul liniei frontului, Rusia păstrând teritoriile ucrainene deja ocupate, dar Washingtonul a respins propunerea, invocând inclusiv argumentul că nu doreşte să discute un armistiţiu fără Ucraina.
În interviul acordat săptămâna trecută jurnalistului american Tucker Carlson, Putin a spus că Statele Unite controlează guvernul de la Kiev, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ascultă numai de instrucţiunile Washingtonului, care-i indică să nu negocieze, aşadar orice negociere depinde de SUA.
Ultimele negocieri de pace ruso-ucrainene au avut loc în martie-aprilie 2022 la Istanbul, la o lună după lansarea invaziei ruse în Ucraina. Ulterior, Kievul a condiţionat orice tratative cu Moscova de retragerea totală a trupelor ruse din Ucraina (inclusiv din Crimeea) şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. De partea sa, Rusia cere de atunci Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a teritoriilor ucrainene ocupate de armata rusă şi le reproşează responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile de la Istanbul pentru că aşa le-a cerut Washingtonul.
UPDATE 14 decembrie, ora 20.05: Războiul din Ucraina a provocat distrugeri de patrimoniu în valoare de 3,5 miliarde de dolari, potrivit UNESCO
Războiul din Ucraina a provocat distrugeri în valoare de 3,5 miliarde de dolari în patrimoniul şi sectorul cultural al ţării şi a generat pierderi de venituri în valoare de 19 miliarde de dolari în divertisment, artă şi turism, a estimat marţi UNESCO, scrie Le Figaro.
În aprilie, organizaţia ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, cu sediul la Paris, estimase pagubele la aproape 2,6 miliarde de dolari, iar pierderile din turism, artă şi divertisment la aproximativ 14,6 miliarde de dolari.
Pentru a ajunge la aceste cifre, UNESCO a identificat aproximativ 5.000 de situri distruse de la invazia rusă din februarie 2022, inclusiv 341 de situri culturale deteriorate - faţă de 248 în aprilie 2023. Două situri din patrimoniul mondial UNESCO în special, centrul istoric din Lviv (în vestul ţării) şi Odesa (în sud), au fost afectate de bombardamentele ruseşti.
Chiara Dezzi Bardeschi, reprezentanta UNESCO în Ucraina, a citat în special Catedrala Schimbarea la Faţă din Odesa, un „simbol pentru întreaga comunitate”, care a fost grav avariată de un atac rusesc în iulie anul trecut. Fondată în urmă cu peste 200 de ani şi distrusă de sovietici în 1936, Catedrala a fost reconstruită la începutul anilor 2000 datorită donaţiilor. Ea a fost sfinţită în 2010 de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill. Catedrala are „o valoare religioasă şi spirituală pentru oraş şi pentru comunitate”, dar nu mai este utilizabilă de către comunitate, a spus Chiara Dezzi Bardeschi.
Şapte situri culturale şi un sit natural din Ucraina se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, inclusiv centrul istoric din Odesa, care a fost relativ neatins de un an de conflict şi care s-a alăturat listei în acest an. Alte şaisprezece situri, inclusiv centrul oraşului Cernihiv, deteriorat în primele luni ale războiului, apar pe o listă „indicativă” a UNESCO. În cele din urmă, Kievul va trebui să depună o cerere pentru ca aceste situri să fie adăugate pe lista Patrimoniului Mondial.
UPDATE 14 decembrie, ora 19.40: Ce sunt acordurile de securitate pe care Kievul le negociază cu unii dintre aliaţii săi?
Ucraina aflată în război cu Rusia discută cu un grup tot mai larg de ţări pentru a conveni cu acestea acorduri bilaterale care să cuprindă angajamente de securitate, în timp ce continuă eforturile pentru a-şi atinge obiectivul strategic de a adera la NATO şi insistă pentru obţinerea ajutorului militar extern necesar în faţa invaziei ruse, scrie Reuters miercuri într-o analiză referitoare la acordurile de securitate dorite de Kiev.
Pasul iniţial către încheierea unor astfel de acorduri este o declaraţie comună pe care statele din Grupul celor şapte ţări cele mai dezvoltate (G7) au semnat-o la summitul NATO desfăşurat anul trecut la Vilnius, text ce menţionează stabilirea unor "aranjamente şi angajamente de securitate pe termen lung" cu Ucraina, care să fie negociate bilateral cu această ţară.
Printre înţelegerile sugerate astfel se numără continuarea furnizării de ajutor militar Kievului, susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii şi sprijinirea apărării cibernetice.
Declaraţia menţionează şi desfăşurarea imediată de consultări cu Ucraina pentru stabilirea "următorilor paşi adecvaţi" în eventualitatea unui "viitor atac armat al Rusiei" asupra teritoriului ucrainean.
Între timp, peste 30 de state care susţin Ucraina în războiul cu Rusia au semnat această declaraţie întocmită de G7, care ea în sine nu este un acord de securitate în sensul celor negociate bilateral de Kiev cu statele dispuse să semneze astfel de acorduri.
În viziunea Kievului, aceste acorduri trebuie să cuprindă angajamente de securitate concrete şi semnificative, dar ele nu trebuie să fie nicidecum un substitut al aderării Ucrainei la NATO.
"Au existat speculaţii conform cărora dacă vom încheia suficiente acorduri de acest fel, atunci nu mai avem nevoie de aderare. Greşit! Avem nevoie de apartenenţa la NATO", a indicat Ihor Jovkva, consilier de politică externă al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost prima ţară care a semnat un acord de securitate cu Ucraina, valabil pentru o perioadă de zece ani, Kievul sperând ca până atunci să intre în NATO.
Potrivit guvernului de la Londra, acordul a formalizat o serie de măsuri de sprijin pe care Marea Britanie "le-a furnizat şi va continua să le furnizeze pentru securitatea Ucrainei, inclusiv transferuri de informaţii, securitate cibernetică, instrucţie militară şi sanitară, şi cooperare industrială în sectorul apărării".
Conform aceluiaşi acord semnat cu Marea Britanie, aceasta din urmă s-a angajat să desfăşoare cu Ucraina consultări într-un termen de 24 de ore dacă aceasta din urmă se confruntă cu un nou atac din partea Rusiei şi să furnizeze Kievului în acest caz o asistenţă de securitate "rapidă şi consistentă". Londra va oferi astfel "echipamente militare moderne în toate domeniile necesare, precum şi asistenţă economică; (de asemenea) va impune Rusiei costuri economice şi de altă natură".
Acordul de securitate încheiat de Ucraina cu Marea Britanie cuprinde şi anexe secrete. "Există anexe ale acordului, care sunt top secret. În aceste anexe definim domeniul concret, lucruri concrete, sfere concrete de aplicare. Iar acestea, îmi pare rău, nu vor fi cunoscute publicului sau agresorului, dar vor fi aplicate", precizează consilierul lui Zelenski.
Potrivit acestui consilier, Ucraina a desfăşurat până în prezent cel puţin două runde de negocieri asupra acordurilor de securitate cu toate statele din G7 (SUA, Canada, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Japonia). Alte peste zece ţări se află în faza activă a negocierilor cu Kievul ori ar urma să înceapă aceste negocieri curând, a adăugat Ihor Jovkva. Printre aceste ţări se numără Olanda, România, Polonia şi Danemarca.
Franţa, de pildă, era aşteptată să finalizeze luna aceasta acordul de securitate cu Ucraina, în timpul unei vizite a preşedintelui Emmanuel Macron în această ţară, vizită amânată din raţiuni de securitate. Acest acord ar urma cuprindă cadrul ajutorului financiar şi pe termen lung pentru Ucraina, susţinerii reconstrucţiei acestei ţări şi asistenţei militare oferite. Totuşi, acordul nu va conţine angajamente financiare specifice referitoare la livrările de armament, întrucât guvernul francez ar avea nevoie să ceară în prealabil aprobarea din partea parlamentului de la Paris.
În schimb, Macron ar urma să facă anunţuri publice despre noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina, cum a fost cel din ianuarie. El a anunţat atunci un nou astfel de ajutor, constând în 40 de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp, câte 50 de bombe AASM (armament aer-sol modular) pe lună timp de un an, aproximativ 3.000 de noi obuze de calibrul 155 mm pe lună pentru care Franţa va tripla cadenţa de producţie şi 12 tunuri suplimentare Caesar de acelaşi calibru. Compania Nexter va produce anul acesta alte 60 de tunuri Caesar destinate Ucrainei, iar guvernul francez a invitat aliaţii să le cumpere şi să le livreze Kievului.
Consilierul preşedintelui Zelenski menţionat mai sus a evidenţiat drept "foarte importantă" dispoziţia din acordul încheiat cu Marea Britanie ce prevede desfăşurarea de consultări în 24 de ore în vederea furnizării unui ajutor militar rapid şi consistent Ucrainei.
Această dispoziţie, explică el, merge dincolo de "infamul" Memorandum de la Budapesta, semnat în anul 1994 şi prin care SUA, Marea Britanie şi Rusia au oferit Ucrainei garanţii de securitate în schimbul renunţării la arsenalul de arme nucleare pe care Ucraina îl moştenise după dezintegrarea Uniunii Sovietice, arsenal care în virtutea acelui memorandum a fost transferat Rusiei.
"Nu dorim să repetăm experienţa infamă a declaraţiei de la Budapesta, care a rămas doar o declaraţie", subliniază Ihor Jovkva.
Acesta mai atrage atenţia că Ucraina nu trebuie să încheie în grabă acordurile de securitate. "Nu am nevoie de 10-15 acorduri încheiate într-o săptămână. Prefer să avem aceste acorduri gândite amănunţit, bine negociate şi cu semnale concrete ale unui sprijin diversificat şi pe termen lung pentru Ucraina", subliniază consilierul lui Zelenski.
UPDATE 14 decembrie, ora 19.10: Ucraina susţine că exporturile sale de produse agricole nu afectează pieţele europene
Exporturile ucrainene de produse agricole prin Europa de Est nu au afectat aceste pieţe, în pofida protestelor fermierilor, iar relansarea livrărilor via Marea Neagră ar trebui să ajute la calmarea temerilor lor, a declarat miercuri un oficial ucrainean, transmite Reuters.
Statele vecine Ucrainei (Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) s-au plâns că intrările de produse agricole ucrainene le-au dat peste cap pieţele lor, ceea ce a dat naştere la proteste din partea fermierilor şi transportatorilor.
Taras Kacika, adjunct al ministrului ucrainean al economiei şi reprezentant comercial al Kievului, a recunoscut că explozia exporturilor prin Europa de Est, datorată faptului că invazia rusească a oprit livrările tradiţionale via porturile din Marea Neagră, a dat naştere la îngrijorări şi critici conform cărora produsele ucrainene nu respectă standardele UE în domeniul securităţii alimentelor.
"Pentru noi asta e ciudat, pentru că credem că la niciun produs nu îi scoatem pe fermierii europeni de pe pieţele lor locale", le-a spus Taras Kacika jurnaliştilor cu care s-a întâlnit la Bruxelles.
În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a propus măsuri pentru a limita exporturile Ucrainei de carne de pasăre, ouă şi zahăr, cu posibile restricţii temporare la alte produse agricole, precum cerealele. Propunerile Executivului comunitar au nevoie să fie aprobate de guvernele statelor membre UE şi de Parlamentul European.
Kacika a menţionat că exporturile Ucrainei, via porturile de la Marea Neagră, şi-au revenit după ce în luna august 2023 a fost pus la punct un coridor alternativ. În primele şase luni de la înfiinţarea acestui coridor, Ucraina a exportat 14,3 milioane de tone de produse agricole iar livrările din luna ianuarie 2024 s-au apropiat de nivelul înregistrat înainte de război.
"Noi credem că problema cerealelor şi mărfurilor este rezolvată cu Polonia", a spus Taras Kacika.
Oficialul ucrainean a mai spus că UE trebuie să meargă mai departe de liberalizarea temporară a comerţului în 2025 sau 2026 şi să îi convingă pe fermieri şi politicieni că nu mai este nevoie de tarife şi cote. "Ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că toată lumea este conştientă că respectăm regulile UE în domeniul producţiei", a spus Kacika, exprimându-şi speranţa că o soluţie va fi găsită până la finalul acestui an.
UPDATE 14 decembrie, ora 18.40: Guvernul Elveției neutre a declarat miercuri că va crește cheltuielile militare în următorii ani, fiind cea mai recentă țară europeană care a făcut acest lucru în urma invaziei Rusiei în Ucraina de acum doi ani.
Președinta Viola Amherd a declarat că, începând cu 2035, vor fi disponibile fonduri suplimentare de aproximativ 20 de miliarde de franci elvețieni (22,58 miliarde de dolari), în comparație cu planificarea de dinaintea războiului din Ucraina. Elveția a alocat 1,9 miliarde de franci pentru apărare în 2023, potrivit Reuters.
"Situația politicii de securitate este în mod evident dificilă, având în vedere instabilitatea actuală, cu un război pe continentul european, conflicte armate în Orientul Mijlociu și alte puncte fierbinți în lume", a declarat Amherd într-o conferință de presă.
Amherd, care este și ministru al apărării, a declarat că există "atât de multe crize" în prezent, iar planul ia în parte în considerare lecțiile trase din războiul din Ucraina.
UPDATE 14 decembrie, ora 17.10: NATO a declarat miercuri că Europa a îndeplinit un obiectiv de cheltuieli al alianței și că Statele Unite au nevoie de aliați, la câteva zile după ce fostul președinte american Donald Trump a sugerat că Washingtonul ar putea să nu protejeze țările care nu cheltuiesc suficient.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat, de asemenea, Camera Reprezentanților din SUA, controlată de republicani, să adopte un pachet "vital" de ajutor militar de mai multe miliarde de dolari pentru Ucraina, avertizând legislatorii că China va fi încurajată dacă Rusia va câștiga războiul.
Reuters a raportat:
Statele europene ale alianței transatlantice vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare în acest an, ceea ce va duce cheltuielile lor în ansamblu la un nivel estimat de 2% din PIB în 2024, comparativ cu 1,85% în 2023, a declarat Stoltenberg.
Trump i-a șocat sâmbătă pe europeni lăsând să se înțeleagă că va încuraja Rusia "să facă ce naiba vrea" cu aliații NATO care nu cheltuiesc suficient. Cei 31 de aliați s-au angajat la un obiectiv de a cheltui 2% din producția lor pentru apărare, dar nu toți au făcut acest lucru în mod individual.
"Mă aștept ca 18 aliați să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare în acest an", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă la Bruxelles, adăugând că cheltuielile militare globale sunt pregătite pentru un alt an record după doi ani de război total al Rusiei împotriva Ucrainei.
Cifra a fost mai mare decât anul trecut, când se aștepta ca 11 membri ai NATO să atingă obiectivul convenit.
UPDATE 14 decembrie, ora 16.00: Rustem Umerov, ministrul ucrainean al apărării, a prezentat prioritățile Kievului pentru reuniunea de astăzi a grupului de contact cu partenerii.
"Ne vom concentra pe creșterea producției de apărare, drone și tehnologii, precum și pe pregătirea atât pentru provocările pe termen lung, cât și pe rezolvarea nevoilor urgente", a declarat el.
We have started the 19th meeting of the Ukraine Defence Contact Group.
— Rustem Umerov (@rustem_umerov) February 14, 2024
Introduced to our partners to Colonel-General Oleksandr Syrskyi. This is the first meeting in the Ramstein format as the Commander-in-Chief of the Armed Forces for him.
Together with the Commander-in-Chief… pic.twitter.com/zI3OUU7xQB
UPDATE 14 decembrie, ora 15.30: Lloyd Austin, secretarul american al apărării, le-a spus aliaților Kievului prin videoconferință că "nu vom da înapoi" în susținerea Ucrainei.
Kremlinul continuă să parieze că ne vom pierde cu toții interesul față de Ucraina și că sprijinul nostru va pâlpâi și se va estompa.
Dar eu sunt mai hotărât ca niciodată și știu că și voi sunteți la fel.
Acest grup de contact rămâne hotărât, neînfricat și ferm.
El a adăugat:
America va continua să sprijine lupta de principiu a Ucrainei împotriva agresiunii imperiale a lui Putin. Kremlinul se scufundă tot mai mult în izolarea pe care și-a provocat-o singur, dar această coaliție de aproximativ 50 de țări din întreaga lume este aici pentru a ne suflecă mânecile și pentru a ne apuca de treabă - iar aliații și partenerii noștri continuă să își asume povara securității noastre comune.
Austin a precizat că oficialii reuniți astăzi în cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei vor lucra la cerințele pe termen scurt, inclusiv la nevoia acesteia de mai multă muniție de artilerie și de rachete de apărare aeriană.
UPDATE 14 decembrie, ora 15.00: Ucraina va avea nevoie de 9 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani pentru ca sectoarele culturii și turismului să-și revină, a declarat marți agenția culturală a Națiunilor Unite, adăugând că războiul de doi ani a costat până acum țara peste 19,6 miliarde de dolari în venituri din turism.
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a declanșat cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al doilea război mondial încoace, fără a se întrevedea vreun semn de încheiere a războiului, relatează Reuters.
"Pagubele continuă să crească, iar nevoile de redresare a sectorului continuă să crească", a declarat reporterilor Krista Pikkat, director pentru cultură și situații de urgență la Unesco, adăugând că doar pentru capitala Kiev veniturile pierdute se ridică la 10 miliarde de dolari.
Într-o evaluare făcută înainte de aniversarea a doi ani de la declanșarea războiului, Unesco a estimat costul pagubelor aduse bunurilor culturale la aproximativ 3,5 miliarde de dolari, în creștere cu 40% față de 2023. Aceasta a declarat că a analizat daunele aduse la 340 de clădiri, inclusiv muzee, monumente, biblioteci și situri religioase.
"Solidaritatea internațională va fi esențială pentru a răspunde acestor nevoi", se arată în raport. "Punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a riscurilor și sprijinirea industriilor creative sunt, de asemenea, pârghii importante pentru a reduce impactul estimat pe termen lung al războiului".
UPDATE 14 decembrie, ora 14.30: Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri o lege care va permite autorităților să confiște bani, obiecte de valoare și alte bunuri de la persoanele condamnate pentru că au răspândit "informații false în mod deliberat" despre armata țării, relatează AP.
Proiectul de lege a trecut de camerele inferioară și superioară ale parlamentului rus, iar săptămâna trecută a fost aprobat în unanimitate de camera superioară.
Președintele camerei inferioare, Viaceslav Volodin, a declarat că măsura include pedepse mai aspre pentru "trădătorii care aruncă cu noroi asupra țării noastre și a trupelor noastre" și ar urma "să le retragă acestor ticăloși titlurile onorifice, să le confiște bunurile, banii și alte obiecte de valoare".
Oficialii ruși au folosit legea existentă împotriva "discreditării" armatei, care acoperă infracțiuni precum "justificarea terorismului" și răspândirea de "știri false" despre forțele armate, pentru a-i reduce la tăcere pe criticii lui Putin. Mai mulți activiști, bloggeri și ruși obișnuiți au primit pedepse lungi cu închisoarea.
UPDATE 14 decembrie, ora 14.00: Noul comandant al armatei ucrainene găseşte situaţia de pe front "extrem de complexă şi tensionată"
Noul comandant-şef al forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunţat miercuri că a vizitat cele mai fierbinţi zone de pe frontul de est împreună cu ministrul apărării, Rustem Umerov, şi a descris situaţia din teren ca fiind "extrem de complexă şi tensionată", relatează Le Figaro, informează News.ro.
"Ocupanţii ruşi continuă să îşi sporească eforturile şi să depăşească numeric" forţele ucrainene, a declarat Oleksandr Sîrski într-un mesaj pe Telegram, în timp ce Ucraina se străduieşte să refacă rândurile armatei sale, iar ajutorul militar american, de care ţara are nevoie pentru a-i înfrunta pe ruşi, rămâne blocat.
"Facem tot posibilul pentru a împiedica inamicul să avanseze pe teritoriul nostru şi pentru a ne menţine poziţiile", a dat asigurări Oleksandr Sîrski. "Luăm toate măsurile posibile pentru a ne reduce la minimum pierderile şi a salva vieţile soldaţilor noştri", mai spune comandantul armatei ucrainene, care a fost numit în funcţie săptămâna trecută, înlocuindu-l pe generalul Valeri Zalujni.
UPDATE 14 februarie, ora 13.20: Şeful NATO laudă dronele navale ucrainene
Sercretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că ucrainenii au demonstrat un nivel ridicat de inventivitate și pricepere în crearea de vehicule aeriene fără pilot, în primul rând drone navale, care au ajutat la îndepărtarea flotei ruse din partea de vest a Mării Negre, relatează Rador Radio România.
Potrivit Ukrinform, o declaraţie în acest sens a fost făcută de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă, înainte de începerea reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței. "Ucrainenii au dat dovadă de ingeniozitate și pricepere în ceea ce privește producerea mai multor arme, dezvoltarea de noi arme și, nu în ultimul rând, în combinarea diferitelor tipuri de tehnologii - vehicule aeriene fără pilot, dar și drone navale, care sunt capabile să provoace pierderi grele forțelor ruse, chiar și în spatele frontului, inclusiv navelor din Marea Neagră" - a afirmat şeful NATO
UPDATE 14 februarie, ora 12.25: Armata Ucrainei trece la o nouă etapă a războiului împotriva Federației Ruse
UPDATE 14 februarie, ora 12.00: Marina ucraineană îl ironizează pe Putin după scufundarea navei Ţezar Kunikov: Așa cum a spus, la un moment dat, președintele Federației Ruse, s-a înecat
UPDATE 14 februarie, ora 11.00: FOTO - Armata rusă a bombardat un spital și un bloc din orașul ucrainean Selîdov, în apropiere de Doneţk
UPDATE 14 februarie, ora 10.30: 'Rusia ar putea începe o nouă ofensivă la scară largă, totul după alegeri' – avertisment sumbru din partea șefului UE
UPDATE 14 februarie, ora 10.20: Raport al şefului armatei ucrainene, după o vizită pe front
Noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sirski, a raportat, în urma unei vizite pe front, în direcțiile Avdiivka și Kupiansk, că, având în vedere schimbarea rapidă a situației de pe câmpul de luptă, a delegat comandanților autoritatea de a lua în mod independent decizii urgente menite să salveze viața personalului militar, relatează Rador Radio România. Sirski a mai transmis că a luat decizii operaționale vizând implicarea unor noi rezerve şi sisteme de luptă, precum și regruparea trupelor și forțe în aceste direcții, "pentru a localiza forțele inamice şi pentru a-i reduce potențialul ofensiv"
UPDATE 14 februarie, ora 10.00: VIDEO/ Încă o mare navă militară rusă a fost scufundată de ucraineni - Echipajul era format din 87 de persoane
UPDATE 14 februarie, ora 09.30: Ucraina are nevoie de o finanţare externă de 42 de miliarde de dolari (FMI)
Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Gheorghieva, a declarat că, pentru 2024, Ucraina are nevoie de o finanțare externă de 42 de miliarde de dolari, relatează Rador Radio România. "Voi spune clar: Ucraina a meritat sprijinul comunității internaționale prin acțiunile sale interne foarte prudente. A colectat taxe în valoare de 36% din PIB. Nu știu multe țări care fac asta, chiar și fără război" - a afirmat Gheorghieva. Aceasta a mai menționat că Ucraina a reușit să reducă inflația de la 27% la 5% și să restabilească perspectivele de creștere economică, situată acum la 4,5%.
UPDATE 14 februarie, ora 09.10: Rusia folosește teoria sovietică de luptă profundă în Ucraina (ISW)
UPDATE 14 februarie, ora 08.40: Serviciile secrete norvegiene: 'Rusia este mai puternică decât acum un an și are un avantaj în Ucraina'
UPDATE 14 februarie, ora 08.30: VIDEO Doi ucraineni care au fugit în România să scape de încorporare au fost găsiți în munți, un al treilea a murit
UPDATE 14 februarie, ora 08.20: Cel puţin trei morţi şi 12 răniţi în bombardamente ale forţelor ruse în apropiere de Doneţk
Trei persoane, printre care un copil, au fost ucise şi 12 rănite în noaptea de marţi spre miercuri în timpul bombardamentelor forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Selîdov, situat în apropiere de Doneţk, au anunţat autorităţile locale, transmit AFP şi Reuters, relatează Agerpres.
Bombardamentele au lovit nouă imobile şi spitalul din acest oraş aflat la 20 de kilometri vest de linia frontului din estul Ucrainei, a indicat consiliul municipal pe Telegram.
Printre persoanele rănite se află şi patru copii.
Potrivit guvernatorului regiunii Doneţk, Vadim Filaşkin, primul bombardament a avut loc în jurul orei locale 23:30 (21:30 GMT), iar al doilea miercuri către ora 01:00 (marţi 23:00 GMT).
Aproximativ 100 de pacienţi din spitalul avariat au fost evacuaţi spre spitalele din Pokrovsk şi Mîrnograd, a adăugat Filaşkin.
Nicio sursă nu a precizat dacă în aceste bombardamente au fost utilizate rachete sau drone.
Selîdov, care înainte de război avea 21.000 de locuitori, se află în apropiere de Doneţk, oraş ocupat de Rusia începând din 2014.
Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au distrus nouă drone lansate din Ucraina deasupra regiunilor Belgorod şi Voronej şi Mării Negre, informează agenţia RIA Novosti.
Două drone au fost doborâte deasupra regiunii Belgorod, iar una deasupra regiunii Voronej, ambele regiuni fiind frontaliere cu Ucraina. Alte şase drone ucrainene au fost distruse deasupra Mării Negre.
Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a menţionat pe social media că o femeie a fost rănită, fiind în prezent spitalizată.
Reuters nu a putut verifica din surse independente aceste informaţii.
Rusia şi Ucraina neagă că bombardamentele lor ţintesc civilii şi susţin că atacurile lor aeriene, realizate deseori mult în interiorul teritoriului inamic, vizează distrugerea infrastructurii militare, energetice şi de transport.
UPDATE 14 februarie, ora 08.10: Regiunea Herson - Atacurile din ultimele 24 de ore, soldate cu un mort şi şase răniţi
Şeful Administraţiei Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, trupele ruse au atacat regiunea de 37 de ori, informează Rador Radio România. Potrivit unui comunicat publicat miercuri dimineaţă, o persoană a fost ucisă, iar alte şase au fost rănite în timpul bombardamentelor. Rușii au tras, în total, 164 de obuze, folosind mortiere, artilerie, lansatoare de rachete, tancuri, drone şi avioane. Oraşul Herson a fost lovit cu 37 de obuze. Potrivit lui Prokudin, armata rusă a bombardat cartiere rezidențiale, unităţi medicale şi o instituţie de învăţământ.
UPDATE 14 februarie, ora 7.30: Armata rusă a bombardat un spital din regiunea Doneţk
Trupele ruse au bombardat de două ori oraşul ucrainean Selidove (regiunea Donenţk), în noaptea de 13 spre 14 februarie, avariind clădirea unui spital. Potrivit șefului Administraţiei Militare Regionale Donețk, Vadim Filaşkin, "probabil că trei persoane se află sub dărâmături, inclusiv un copil". "Salvatorii, poliția și autoritățile locale lucrează la fața locului" - a transmis acesta pe Telegram, adăugând că, în urma bombardamentului, a izbucnit şi un incendiu. O persoană a fost rănită - potrivit autorităţilor. În spital erau aproximativ 100 de pacienți. Autorităţile au început evacuarea lor şi internarea în spitalele din Pokrovsk și Mirnohrad.
UPDATE 14 februarie, ora 01.00: Putin a negociat cu americanii încetarea războiului din Ucraina: SUA au respins orice discuție (Reuters)
Jurnaliștii de la Reuters, care citează trei surse din elita conducătoare a Rusiei, arată faptul că Vladimir Putin a propus, prin intermediari, oficialilor din SUA încetarea focului în Ucraina. Oferta de a îngheța războiul a fost respinsă de către SUA, care nu a dorit să pună presiune asupra Ucrainei. Oferta lui Putin prevedea înghețarea războiului în limitele actuale, iar teritoriile preluate de Rusia în Ucraina să rămână ale Moscovei.
O sursă americană a negat că ar fi existat vreun contact oficial și a declarat că Washingtonul nu se va angaja în discuții care nu implică Ucraina.
