Premium
Trupele ruse au continuat operațiunile ofensive lângă Avdiivka, sâmbătă, și au făcut progrese confirmate, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului. Imaginile geolocalizate indică faptul că forțele ruse au avansat la nord de Krasnohorivka, o așezare la 7 km nord-vest de Avdiivka.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.
UPDATE 27 noiembrie, ora 21.50: Să fie planul lui Zelenski? O deputată din partidul președintelui Ucrainei cere demiterea șefului armatei!
UPDATE 27 noiembrie, ora 20.30: Rusia a anunțat prezența unor dovezi incontestabile ale transferului de substanțe chimice toxice din SUA la Kiev
Rusia deţine dovezi incontestabile că Statele Unite ale Americii și aliații săi furnizează Ucrainei substanțe chimice toxice, a declarat adjunctul ministrului rus al industriei și comerțului, Kirill Lîsogorskii, care conduce delegația rusă la cea de-a 28-a sesiune a Conferinței statelor părți la OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice), relatează agenția Rador Radio România.
"Avem dovezi incontestabile ale participării SUA și a aliaților săi euroatlantici la furnizarea de substanțe chimice toxice Ucrainei, precum și de mijloacele de livrare a acestora" - a spus acesta. Substanțele chimice toxice sunt livrate Forțelor Armate ale Ucrainei și mercenarilor străini, care luptă de partea regimului de la Kiev. "Există, de asemenea informații despre utilizarea substanțelor chimice toxice și a substanțelor psihotrope de către agenții serviciilor secrete ale regimului de la Kiev împotriva conducerii noilor subiecţi intraţi în componenţa Federației Ruse" - a adăugat ministrul adjunct. Potrivit afirmaţiilor lui Lîsogorskii, concomitent, Statele Unite ale Americii și statele cu opinie similară se străduiesc să înlăture Rusia din Consiliul Executiv al OIAC. În cadrul acestui proces, a continuat adjunctul ministrului rus al industriei și comerțului, în Grupul Est-European al OIAC, la instrucțiunile Washingtonului și Bruxelles-ului, a fost creat un lobby anti-rusesc format din 18 state subordonate intereselor politico-militare ale NATO și UE, iar Lituania a depus cerere de participare în Consiliul Executiv. "Absența practică a industriei chimice în această țară nu va aduce nicio valoare adăugată soluționării sarcinilor OIAC, ci va contribui doar la slăbirea organizației" - a subliniat șeful delegației ruse. "În cele din urmă, ceea ce se întâmplă seamănă mai mult cu o farsă decât o activitate constructivă cu scopul implementării obiectivelor Convenției privind interzicerea armelor chimice. Prin urmare, ar fi rezonabil ca Lituania să-și retragă cererea pentru a crește eficiența activităţii Conferinței" - a conchis Lîsogorskii.
UPDATE 27 noiembrie, ora 17.46: Jens Stoltenberg dă semnalul: Condițiile în care Ucraina va deveni membră NATO după război
UPDATE 27 noiembrie, ora 17.40: SUA oferă sprijin constant Ucrainei (oficial american)
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, va sublinia în această săptămână în Europa sprijinul constant al alianței NATO pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a declarat luni cel mai înalt oficial al Departamentului de Stat pentru Europa şi asistent al secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, James O'Brien, relatează Rador Radio România.
Oficialul american a mai spus reporterilor, înainte de deplasarea lui Antony Blinken la Bruxelles, că Washingtonul nu are în vedere o politică de a împinge Ucraina să intre în negocieri cu Rusia. Antony Blinken va reprezenta SUA la o reuniune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Skopje, în Macedonia de Nord, în această săptămână, a declarat James O'Brien.
UPDATE 27 noiembrie, ora 17.40: AIEA: Mai multe rachete au fost trase din apropierea centralei nucleare Zaporojia
Experții de la agenția nucleară a ONU au anunțat că au fost lansate mai multe rachete din apropierea centralei Zaporojia din sud-estul Ucrainei, relatează Mediafax. În prezent, centrala se află sub controlul rușilor.
Membrii echipei AIEA susțin că nu au văzut proiectilele din cauza norilor, dar au auzit „sunetul distinctiv” al unei lansări de la un sistem de lansare multiplă de rachete (MLRS) din apropiere, a spus directorul general al agenției.
„Evenimentele de astăzi demonstrează încă o dată în mod clar situația extrem de fragilă de securitate și securitate nucleară de la centrala nucleară Zaporojia”, a spus Rafael Grossi, potrivit Sky News.
Centrala nucleară de la Zaporojia este cea mai mare din Europa.
UPDATE 27 noiembrie, ora 16.46: Vladimir Putin anunță o nouă ordine mondială: Se formează un sistem nou
UPDATE 27 noiembrie, ora 16.23: Trupele ruse intensifică asaltul pe frontul de la Avdiivka;armata ucraineană menţine capul de pod peste Nipru
Unităţile armatei ucrainene au fost nevoite să se retragă parţial din sectorul de front de la sud-est de oraşul Avdiivka din provincia Doneţk, pe care trupele ruse încearcă să-l încercuiască, potrivit unor observatori militari ucraineni citaţi luni de agenţia DPA, informează Agerpres.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank din SUA, a relatat duminică despre "înaintări confirmate" ale trupelor ruse la nord-vest şi sud-est de Avdiivka, potrivit AFP. În acest timp, trupele ucrainene au "continuat să contraatace" în zonă, dar fără a reuşi "înaintări anunţate sau confirmate", a adăugat ISW. Garnizoana ucraineană din acest oraş industrial mai poate fi acum aprovizionată doar printr-un coridor îngust de circa şapte kilometri.
Când a avut loc în 2014 primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, aceştia din urmă au capturat atunci pentru scurt timp oraşul Avdiivka, devenit din acel moment linia frontului.
Canalul de Telegram al bloggerului Rybar, apropiat de armata rusă şi urmărit de peste 1,2 milioane de persoane, a susţinut că trupele ruse au ocupat sâmbătă seară o zonă industrială înaltă la sud-vest de Avdiivka ce ar putea înlesni asaltul asupra oraşului şi a scris de asemenea despre "lupte feroce" pe flancul nordic al oraşului, în apropierea unei uzine de cocs.
Un purtător de cuvânt militar ucrainean, Andrii Kovaliov, a asigurat în schimb că trupele Kievului rezistă atacurilor ruseşti la Robotino, un sat a cărui eliberare de către armata ucraineană în august în contraofensiva care până acum nu a dat rezultatele dorite stârnise atunci speranţe pentru o străpungere a defensivei ruseşti.
În provincia sudică Herson, afirmă acelaşi purtător de cuvânt ucrainean, trupele ruse "se concentrează pe defensivă", dar încearcă în continuare să îndepărteze armata ucraineană de pe poziţiile pe care aceasta le-a ocupat pe malul stâng al fluviului Nipru, unde soldaţii ucraineni au creat un cap de pod.
UPDATE 27 noiembrie, ora 16.22: Jens Stoltenberg: „Ucraina continuă să provoace pierderi grele Rusiei, chiar dacă linia frontului nu s-a mişcat”
Ucraina continuă să provoace "pierderi grele" Rusiei după lupte printre "cele mai intense" de la începutul războiului, în februarie 2022, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, informează AFP, relatează Agerpres.
"Ucrainenii au fost în măsură să provoace pierderi grele cotropitorilor ruşi, atât în termeni de soldaţi, cât şi în ceea ce priveşte capacităţile de luptă", a declarat Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă, adăugând că aceste pierderi militare au avut loc în timpul ultimelor săptămâni.
De când Kievul şi-a lansat contraofensiva, în primăvară, nicio străpungere decisivă nu a fost realizată de forţele ucrainene, iar unele dintre statele aliate sunt îngrijorate.
Însă, pentru şeful NATO, "chiar dacă linia frontului nu s-a mişcat", forţele ucrainene au continuat să fie foarte eficace pe câmpul de luptă.
"Trebuie să facem diferenţa între faptul că linia frontului nu se mişcă în mod semnificativ şi faptul că au loc lupte foarte, foarte intense", a explicat Stoltenberg.
Ucraina continuă să lupte "curajos" şi "noi continuăm să-i susţinem" (pe ucraineni), a subliniat el, adăugând că în noiembrie Germania şi Olanda au acordat de exemplu un ajutor în valoare de 10 miliarde de euro Kievului şi că aliaţii, printre care SUA, trimit mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja civilii.
Kievul afirmă că a recucerit în urmă cu câteva săptămâni poziţii pe malul stâng al fluviului Nipru, în sudul Ucrainei. Ancorarea de poziţii ucrainene pe acest mal al Niprului, confirmată de bloggeri ruşi specializaţi, precum şi de experţi militari, ar putea constitui cea mai mare realizare a armatei ucrainene de luni de zile.
Întrebat cu privire la riscul ca Ucraina să fie constrânsă să negocieze cu Moscova în caz de reducere a sprijinului militar din partea Occidentului, Stoltenberg a reafirmat că revine Kievului "să decidă ceea ce este acceptabil pentru a pune capăt războiului".
"Responsabilitatea noastră este de a susţine Ucraina şi de a le permite (ucrainenilor) să elibereze atât teritoriu cât este posibil, şi de a-i pune în cea mai bună situaţie, atunci sau dacă negocierile vor începe", a subliniat Jens Stoltenberg.
UPDATE 27 noiembrie, ora 16.18: La Kiev, vântul puternic a rupt în jumătate cel mai mare steag al Ucrainei
Cel mai mare steag al Ucrainei, arborat la Kiev, lângă monumentul "Patria-Mamă", a fost rupt în urma rafalelor puternice de vânt, a anunţat administrația de stat a orașului Kiev, informează Rador Radio România.
Potrivit informaţiilor acesteia, înălțimea stâlpului este de aproape 90 m, iar dimensiunea steagului este de 16 pe 24 m. În ciuda faptului că steagul a fost coborât cu o zi înainte din cauza înrăutățirii condițiilor meteo, acesta a fost rupt, scrie administrația pe canalul său Telegram. Mass-media ucrainene au publicat cadre în care se vede cum rafalele puternice de vânt au rupt steagul în jumătate. Administrația de la Kiev a clarificat că, în prezent, steagul rupt a fost scos de pe stâlp și va fi înlocuit ulterior cu unul nou.
UPDATE 27 noiembrie, ora 14:55: Explozie urmată de un incendiu la uzina rusă de tractoare din Celiabinsk, care produce motoare de echipament militar
Un incendiu a izbucnit la uzina de tractoare din Celiabinsk, vizată de sancţiuni ucrainene şi americane din cauză că produce motoare de echipament militar, în principal tancuri, sisteme de artilerie şi blindate, relatează Ukrainska Pravda.
Martori au auzit o explozie, după care a izbucnit un incendiu, iar o minge de foc s-a ridicat deasupra instalaţăiei, potrivit canalului rus pe Telegram Baza.
Potrivit primelor informaţii, incendiul a izbucnit la staţia transformatorului uzinei.
Un transformator a explodat şi poate afecta alimentarea cu electricitate a uzinei, potrivit canalului rus pe Telegram Mash.
Lucrători ai serviciilor de urgenţă au fost trimişi să intervină la faţa locului.
Nu există informaţii despre victime.
Însă unele clădiri locuite au rămas fără curent.
”Locuitori din alte blocuri au fost mai norocoşi. Au rămas fără curent doar un sfert de oră şi apoi curentul a revenit”, potrivit Mash.
Cel puţin opt echipaje au intervenbit la faţa locului, potrivit aceleiaşi surse.
Ministerul rus al Situaţiilor de Urgenţă a anunţat că incendiul de la uzina de tractoare din Celiabinsk a fost stins.
”Un transformator cu ulei a luat foc, iar un incendiu s-a extins pe o suprafaţă de 40 de metri pătraţi”, a anunţat într-un comunicat ministerul.
Moscow Times scrie că uzina este principalul furnizor al întreprinderilor Uralvagonzavod (UVZ), cu sediul la Nijni taguli, o întreprindere de armament, unul dintre principalele complexe ştiinţifice şi industriale ruse şi cel mai mare producător de tancuri de luotă din lume.
Uzina produce motoare de diverse capacităţi pentru tancuri de tip T-72 şi T-90 Prorîv (Breşă), transportatoare blindate de person al de tip Terminator şi sisteme de artilerie de tip Akaţia (Acacia), Msta-S şi Koaliţia-SV (Coaliţia).
În 2023, Ucraina şi Statele Unite au impus sancţiuni uzinei, pe care o consideră o ”întreprindere specializată în producţia de motoare diesel pentru echipamente militare destinate nevoilor Forţelor armate ale Federaţiei ruse”.
UPDATE 27 noiembrie, ora 14:30: China salvează Rusia. Livrările Gazprom au atins un nou maxim istoric pe fondul creșterii cererii
UPDATE 27 noiembrie, ora 12:00: ”Furtuna secolului” face ravagii în sudul Rusiei şi Crimeea anexată cu rafale de vânt violente şi valuri uriaşe
Rafale de vânt violente şi valuri uriaşe la Marea Neagră măturau autostrăzi, într-o furtună - denumită de către presa rusă ”Furtuna secolului” şi ”Megafurtuna” - care s-a abătut asupra sudului Rusiei şi Peninsulei Crimeea anexate, cauzând întreruperi importante de electricitate, care afectează o jumătate de milion de persoane, anunţă luni autorităţile locale, relatează AFP.
”Furtuna secolului” a început să facă ravagii duminică, potrivit serviciilor de salvare.
În regiunea rusă Krasnodar, în care se află staţiunile balneare Soci şi Anapa, foarte frecventate de ruşi, sute de arbori şi numeroase construcţii metalice de pe plaje au fost smulse de vânt în noaptea de duminică spre luni, anunţă filiala locală a Ministerului rus al Situaţiilor de Urgenţă.
La Vitiazevo, în apropiere de Anapa, furtuna a provocat eşuarea unui cargou mare sub pavilionul Belizelor - Blue Shark -, potrivit aceleiaşi surse.
La Novorosiisk, tot în regiunea Krasnodar, Consorţiului Casprian Pipeline a anunţat că suspendă încărcarea petrolului şi că pune petrolierele la adăpost, din cauza unor ”condiţii meteorologice extrem de nefavorabile”.
În zonă,rafale de vânt ating până la 24 de metri pe secundă, iar valuri atind până la oprt metri înălţime.
În Crimeea, Marea Neagră s-a revărsat peste autorstrăzi.
Televiziunea rusă difuzează imagini cu valuri care se sparg pe maşini care încearcă să ruleze prin apă.
Guvernatorul Crimeei, Serghei Aksionov, anunţă pe Telegram că a decretat luni o zi liberă, din cauza intemperiilor.
Această furtună a cauzat întreruperi ale alimetării cu energie electrică care afectează aproximativ 500.000 de persoane în Crimeea, anunţă un consilier al lui Serghei Aksionov, Oleg Criucikov, citat de agenţiile ruse de presă.
UPDATE 27 noiembrie, ora 11:00: WP: Rusia vrea să sape împreună cu China un tunel pe sub Marea Neagră pentru a asigura o legătură sigură cu Crimeea
Moscova vrea să sape un tunel pe sub Marea Neagră care să asigure o legătură sigură, care să nu poată fi bombardată de către ucraineni, între Rusia şi Crimeea anexată, dezvăluie tabloidul american Washington Post (WP).
Serviciile ucrainene de securitate (SBU) anunţă că au interceptat comunicaţii care dovedesc că şefi ai unor întreprinderi ruseşti şi chinezeşti au discutat despre acest proiect la sfârşitul lui octombrie.
La Moscova, această idee ar fi apărut în 2022, după atacarea Podului Kerci (Podul Crimeea).
Această infrastructură - singura care asigură o legătură între peninsula anexată de Moscova în 2014 şi Rusia - a fost atinsă în două rânduri de explozii - una cauzată de un camion-capcană, cealaltă de drone navale.
Un tunel submarin ar securiza, astfel, aprovizionarea peninsulei.
ÎNTREORINDERE CHINEZĂ DE CONSTRUCŢII IMPLICATĂ
Surprinzător este însă faptul că Rusia ar planifica acest proiect faraonic împreună cu China.
E-mailuri interceptate de către SBU, pe care Washington scrie că le-a consultat şi atestat - arată că una dintre principalele întreprinderi de construcţii chinezeşti şi-a semnalat voinţa de a participa la acest proeict.
Tabloidul american scrie că un consorţiu ruso-chinez ar fi fost înfiinţat recent în Crimeea în acest scop.
Această alianţă poate părea uimitoare, având n vedere prudenţa Chinei în dosarul Războiului din Ucraina, dar şi pentru că aceasta ”nu a recunoscut niciodată anexarea crimeei”, scrie WP.
În privinţa fezabilităţii şantierului, costul ar reprezenta miliarde de dolari şi ar dura ani de zile, estimează experţi în inginerie consultaţi de către tabloidul american.
UPDATE 27 noiembrie, ora 08:20: Moscova şi Ankara urmează să ajungă la un acord privind crearea unui hub de gaze naturale în Turcia în viitorul apropiat - vicepremier
Moscova şi Ankara urmează să ajungă la un acord privind crearea unui hub de gaze naturale în Turcia în viitorul apropiat, a declarat sâmbătă vicepremierul rus Alexander Novak, citat de Reuters.
El a spus că grupul rus Gazprom din Rusia şi grupul Botas din Turcia cooperează strâns şi au discutat foaia de parcurs a proiectului.
”Sunt sigur că se vor ajunge la acorduri privind implementarea practică a acestui proiect în viitorul apropiat”, a declarat Novak într-un interviu acordat canalului TV Rossiya 24.
Rusia a propus anul trecut înfiinţarea unui hub de gaze în Turcia pentru a înlocui vânzările pierdute către Europa, mizând dorinţa de multă vreme a Ankarei de a funcţiona ca o platformă comercială pentru ţările lipsite de energie.
Discuţiile nu au avansat prea mult, întrucât Turcia a suferit cutremure devastatoare în februarie şi s-au concentrat pe alegerile din mai.
Dezacordurile cu privire la cine ar trebui să fie responsabil de acest hub au întârziat, de asemenea, negocierile, au declarat pentru Reuters două surse familiare cu proiectul.
UPDATE 27 noiembrie, ora 03:00: Rusia acuză direct Marea Britanie de boicotarea negocierilor de pace cu Ucraina: A fost ratată o ocazie unică. Să răspundă guvernul britanic public de ce
Autoritățile britanice ar trebui să răspundă la întrebările incomode cu privire la întreruperea negocierilor de pace privind Ucraina pe fondul dezvăluirilor făcute de șeful fracțiunii partidului pro-prezidențial "Slujitorul Poporului" din Rada Supremă, David Arahamia, se precizează într-un comunicat al Ambasadei Rusiei la Londra.
"Este evident că atingerea unei soluții negociate a fost ratată cu o contribuție semnificativă din partea Regatului Unit, care a avut consecințe tragice pentru statalitatea ucraineană, economie și populație. Nu ar vrea Guvernul britanic să comenteze acuzațiile lui Arahamia?" - se spune în comunicatul difuzat de TASS și preluat de Rador Radio România.
