Premium
Planul Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă, în valoare de 30,4 miliarde de euro, are patru obiective majore, respectiv modernizarea şi dezvoltarea României, modernizarea şi dezvoltarea oraşelor, modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice şi cel de investiţii în mediul de afaceri, a declarat joi seara, la lansarea documentului, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
"Am elaborat cred eu cel mai complex document de dezvoltare strategică al României. Planul Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă are 4 obiective majore pe care le-am urmărit. Primul este modernizarea şi dezvoltarea României. Stau mărturie în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reformele şi investiţiile propuse pentru finanţare, care după implementare vor schimba ireversibil România, modernizând-o şi dezvoltând-o, aşa cum merită România şi românii. Al doilea obiectiv este cel de modernizare şi dezvoltare a oraşelor. Pentru prima dată în istoria României, două instrumente fundamentale pentru dezvoltarea locală, şi anume dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economică, sunt puse la aceeaşi masă pentru ca autorităţile locale să poată contribui din plin la ceea ce înseamnă îmbunătăţirea standardelor de locuit, creşterea nivelului de trai, o mai bună convieţuire socială între oameni", a explicat Boloş, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Fotografie de ultim moment! Marcel Vela, imagine cu leul apărut în videoclipul lui Dani Mocanu
Al treilea obiectiv este modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice, sănătatea fiind, potrivit ministrului, cu un buget generos în istoria fondurilor europene, peste şapte miliarde euro fiind propuse pentru finanţare. Acest buget "va schimba ireversibil şi va moderniza calitatea serviciilor de sănătate din România".
Totodată, şi educaţia este prioritară, iar investiţiile propuse vor contribui la îmbunătăţirea calităţii activităţii educaţionale.
Cel de-al patrulea obiectiv este cel de investiţii în mediul de afaceri, ce reprezintă "coloana de dezvoltare a economiei României, sursa noastră de atragere de investiţii, sursa noastră de creare de locuri de muncă". Pentru mediul de afaceri este propus un buget record de peste 3,8 miliarde de euro.
"Mecanismul de redresare şi rezilienţă este facilitatea de finanţare fără precedent, poate unică în istoria Uniunii Europene, care ne oferă şansa de redresare economică, acea şansă de a ne creşte rezilienţa în situaţii de criză pandemică sau de a ne fundamenta o dezvoltare economică pe termen lung. Criza pandemică la nivel european a făcut ca statele membre, confruntate cu creşterea datoriei guvernamentale sau cu adâncirea deficitelor bugetare, să găsească această soluţie a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, care are o valoare record de 672,5 miliarde de euro, din care pentru România sunt alocate 30,4 miliarde de euro. Adică din întregul buget pe care îl avem la dispoziţie, de 79,9 miliarde de euro, aproximativ 80 miliarde de euro, 38% din fonduri sunt dedicate mecanismului de redresare şi rezilienţă", a subliniat Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, din punct de vedere al structurii, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are trei obiective specifice. Primul este de ameliorare a stării economice a României în perioada de criză pandemică, al doilea de consolidare a capacităţii de rezilienţă şi al treilea de asigurare a unei creşteri economice pe termen lung.
În ceea ce priveşte pilonii planului, aceştia sunt tot trei, unul legat de zona de transport şi schimbări climatice, al doilea legat de zona de servicii publice, dezvoltare urbană şi valorificare a patrimoniului, cu un buget propus de 6,5 miliarde de euro, şi al treilea, "cel mai important pentru dezvoltarea economică a României", denumit competitivitate economică, digitalizare şi rezilienţă, cu un buget estimat de 5,08 miliarde de euro.
În cadrul primului pilon alocările merg spre zona de infrastructură de transport, unde bugetul propus este de 9,2 miliarde de euro sau spre un domeniu de intervenţie nou, acela al schimbărilor climatice cu infrastructura specifică şi cu un impact indirect asupra asupra agriculturii şi valorificării potenţialului agricol pe care îl are România, cu un buget propus de 6,5 miliarde de euro.
"Aşadar, în cadrul pilonului 1, cu alocări de 21,4 miliarde de euro, campioanele sunt transporturile şi schimbările climatice, care se bucură de cea mai mare alocare şi de cea mai bogată propunere de resurse financiare din istoria fondurilor europene", a punctat Boloş.
În cel de-al doilea pilon, alocările vizează sănătatea, educaţia, pentru care există alocări substanţiale şi în politica de coeziune.
"Dar în loc de frunte, alocarea cea mai mare de regăseşte către partea de mobilitate şi regenerare urbană, adică pentru cea căreia spuneam că îi acordăm o importanţă deosebită, modernizarea oraşelor. Punem la un loc dezvoltarea urbană împreună cu dezvoltarea economică, pentru ca cele două motoare dezvoltate la nivelul autorităţilor locale să poată duce localităţile, oraşele României pe calea modernizării şi dezvoltării", a menţionat ministrul Fondurilor Europene.
În pilonul al treilea alocarea financiară este orientată către mediul de afaceri, considerând că acesta este coloana vertebrală pentru dezvoltarea sănătoasă a oricărei economii naţionale.
Marcel Boloş a mai semnalat că pe partea de structură a reformelor se vorbeşte de cinci reforme orizontale şi zece reforme sectoriale, de la sustenabilitatea finanţelor publice la consolidarea capacităţii de implementare a proiectului şi până la partea de achiziţii publice.
"Avem patru domenii de intervenţie pe care le-am pregătit disponibile pentru analiză: transportul durabil, schimbările climatice, competitivitate economică şi partea de sănătate", a spus ministrul.
El a subliniat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este complementar cu politica de coeziune.
"Prin tot ceea ce am propus ca şi măsuri în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu am uitat ceea ce înseamnă creşterea rezilienţei României în situaţii de criză. Am propus înfiinţarea de depozite regionale pentru partea de echipamente medicale şi medicamente, depozite pentru hrană, pentru situaţii de criză alimentară. Toate aceste măsuri au în vedere obiectivul central pe care planul îl are, acela de a creşte rezilienţa României în situaţii de criză pandemică şi de criză alimentară", a concluzionat ministrul Fondurilor Europene.
