Premium
Execuţia bugetului general consolidat s-a mai îmbunătăţit în ultimele trei luni, după o primă jumătate din 2023 dezastruoasă, în care guvernul, la vremea respectivă Ciucă şi ministrul de finanţe Adrian Câciu, au ratat de departe ţintele bugetare asumate la început de an.
Veniturile la bugetul de stat au accelerat în august 2023 la un plus de 20%, aceasta fiind şi prima lună în care dinamica veniturilor este peste aşteptările de la început de an. În aceeaşi vreme, cheltuielile au încetinit la un plus de 10%, faţă de un ritm de peste 15% în restul lunilor din an. În aceste condiţii, deficitul bugetar din august a fost de numai 3,6 mld. lei, mult sub deficitul de 6,3 mld. lei din august anul trecut. Guvernul mai drege astfel busuiocul după o execuţie bugetară dezastruoasă în primele şase luni din an, faţă de programarea iniţială.
La început de an, guvernul, atunci condus de liberalul Ciucă, dar al aceleiaşi coaliţii de guvernare PSD-PNL, spunea că veniturile vor creşte cu 14% iar cheltuielile cu sub 10%. La jumătatea anului, însă, cifrele erau inversate, iar deficitul bugetar, scăpat de sub control. Execuţia din ultimele luni arată o îmbunătăţire a finanţelor ţării, deşi la unele capitole încasările lasă de dorit. Este şi cazul încasărilor din TVA, cea mai importantă taxă a statului. De exemplu, în august, cele mai recente date, încasările din TVA au fost de 8,8 mld. lei, o creştere de sub 5% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.
Chiar dacă este o creştere, când inflaţia este de 10%, încasările din TVA la jumătate faţă de inflaţie înseamnă un semnal de alarmă important pentru buget şi pentru economie, pentru că, în lipsa altor informaţii, ori guvernul nu reuşeşte să colecteze destul, ori consumul, adică principala ramură a economiei, scade.
Veniturile din impozit pe venit au trecut peste dinamica creşterilor salariilor în august şi au crescut cu 15%. Cele mai bune veşti din buget sunt însă creşterile din încasările din impozit pe profit (+29%) şi din profitul companiilor de stat (+17%).
Pe partea de cheltuieli, guvernul a făcut economii la subvenţii şi la dobânzi, plăţi care au scăzut în august 2023, faţă de august 2022. Scăderea a venit însă pentru că anul trecut preţurile la energie şi dobânzile erau în aer, iar guvernul subvenţiona preţul energiei. Acum însă, dobânzile s-au temperat şi stabilizat, iar preţurile la energie sunt, într-o bună măsură, plafonate, deci nu mai costă în mod direct bugetul de stat, prin subvenţii.
Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile accelerează, aşa cum arată execuţia bugetară în august, în vreme ce cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat încetinesc la o creştere de 6%, faţă de peste 25% în primele şapte luni din an.
Creşterile de taxe merg însă înainte, pentru că măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024, iar verdictul CCR va veni pe 18 octombrie 2023, adică un timp suficient pentru a elimina orice nerespectare a Constituţiei constatată de CCR.
USR şi Forţa Dreptei au atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 octombrie. Măsurile fiscale, adică majorările de taxe şi impozite intrau în vigoare de la 1 ianuarie sau după această dată, însă măsurile de comasare a instituţiilor sau de eliminare a unor funcţii de conducere din aparatul public ar fi intrat în vigoare odată cu publicarea legii în Monitorul Oficial.
Cea mai mare parte a Opoziţiei, formată din USR şi Forţa Dreptei, a întârziat doar măsurile de economie a cheltuielilor bugetare, pentru că PSD-PNL, coaliţia de guvernare, va avea cel puţin două luni la dispoziţie să corecteze prevederile care ar intra în coliziune cu drepturile din Constituţie din pachetul de legi. Astfel, demersul nu încetineşte adoptarea creşterilor de taxe sau taxele noi din pachet, ci doar măsurile care ar fi intrat în vigoare imediat, adică de economii la buget sau combaterea evaziunii fiscale, care ar fi urmat, conform guvernului, să aducă 600 mil. lei până la finalul anului.
