Premium
Acțiunile lui Igor Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova încep să aibă primele efecte negative. Dacă până acum, Dodon era mai degrabă ignorat de puterile occidentale, relațiile externe fiind întreținute de Guvern, iată că încep să apară și primele repercursiuni.
SUA au sistat finanțarea armatei din R. Moldova deoarece militarii de peste Prut nu au primit autorizația de de participa la aplicațiile și exercițiile militare regionale. Statul vecin va pierde astfel 12.7 milioane de dolari în fiecare an, fonduri americane care veneau prin programul Foreign Military Financing și care erau destinate modernizării armatei.
Fostul ministru al Apărării și liderul Partidului Unității Naționale (PUN), Anatol Șalaru, a declarat că va depune plângere împotriva lui Dodon pentru acțiuni care vizează subminarea sistemului de apărare moldovean.
Între timp, președintele Republicii Moldova lucrează la propria agendă, îmbunătățindu-și relațiile cu unul dintre cei mai mari dușmani ai SUA: Iranul. În weekend, Igor Dodon a participat la ceremonia de reînvestire în funcție a președintelui iranian Ali Larijani. Președintele moldovean a avut parte și de o întâlnire bilaterală cu șeful statului iranian, în urma căreia a anunțat că cele două țări vor crea un „grup de prietenie” la nivel parlamentar. De asemenea, Dodon a pledat pentru încurajarea companiilor iraniene de a investi în Republica Moldova și promite chiar organizarea unui forum al oamenilor de afaceri din ambele țări.
Toate acestea se întâmplă în contextul în care congresul american a aprobat de curând noi sancțiuni adresate Rusiei, Coreei de Nord și Iranului, acuzat că susține terorismul internațional.
Pe de altă parte, acțiunile parlamentului moldovean au reușit să producă efecte în plan internațional. După ce Dmitri Rogozin a fost declarat persona non-grata în Republica Moldova, jurnaliștii ruși au început să critice păstrarea lui Rogozin în funcții precum reprezentant special pentru Transnistria al președintelui rus Vladimir Putin dar și în cea de președinte al comisiei interguvernamentale moldo-ruse.
„Prezența lui Rogozin în aceste două poziții este contraproductivă. Şi nu trebuie de catalogat acest apel drept un reproş sau o acuzaţie în adresa lui Dmitri Rogozin. Problema nu constă în faptul că Rogozin a făcut sau nu a făcut ceva. Problema constă în faptul că relaţiile moldo-ruse au nevoie de un suflu nou, iar până când la Moscova responsabil de relaţiile cu Moldova este Rogozin, acest start nou nu este posibil,” susțin jurnaliștii de la Moskovskii komsomoleţ.
Așadar, agendele diametral opuse practicate de președintele moldovean și Executiv continuă, însă, din păcate, încep să apară și primele repercursiuni ca urmare a politicilor promovate de Igor Dodon.
