Premium
Chestorul de poliţie Mihai Voicu, adjunct al şefului IGPR, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că Poliţia Română a recuperat în primele nouă luni ale anului aproape 2.000 de obiecte de patrimoniu.
”Numai în primele 9 luni ale anului, Poliţia Română a recuperat în jur de 2.000 de asemenea obiecte, care sunt supuse cercetării în anumite cazuri”, a precizat Mihai Voicu, potrivit NEWS.RO.
”De-a lungul timpului, multe obiecte de patrimoniu au fost recuperate de Poliţia Română, fie în cauze penale, fie de natură contravenţională, şi spectrul obiectelor este mult mai larg, priveşte tot ce înseamnă obiect de patrimoniu. De curând, am reuşit recuperarea a 40-50 de tablouri sustrase dintr-o locuinţă. Sunt multe şi din păcate confidenţialitatea cauzelor penale nu ne permite să le facem publice la momentul descoperirii şi identificării lor”, a adăugat chestorul.
La conferinţa de presă în care a fost prezentată brăţara dacică recent recuperată de la Optaşi-Măgura, judeţul Olt, Mihai Voicu a făcut o rectificare, precizând că podoaba ”a fost descoperită în 2015 şi vreme de doi ani a rămas în posesia cetăţeanului”. ”Vom verifica de ce în ultima perioadă a suferit deteriorări”, a mai spus chestorul, subliniind că ”lipsa de educaţie, de informare generează distrugeri, fraude”.
Prezent la conferinţă, procurorul general Augustin Lazăr s-a referit şi la conştientizarea cetăţenilor cu privire la descoperirile arheologice.
Citeşte şi: Lovitură pentru DNA: Fostul deputat PSD trimis în judecată, ACHITAT de magistraţii de la Înalta Curte
”Legislaţia trebuie actualizată. Trebuie făcută o educaţie oamenilor, prin care aceştia să conştientizeze spiritul legilor şi respectul pentru patrimoniu. O bună informare a oamenilor şi un profil de caracter bun ne ajută mult mai bine decât o lege pe care nu vrea să o respecte nimeni. Legea ideală nu se va găsi niciodată, atâta timp cât se vor găsi pasionaţi ai acestui gen. Trebuie mai mulţi bani pentru protejarea siturilor arheologice, trebuie montate camere de supraveghere în toate sit-urile. ”Savoir c’est prevoir”. Să luăm măsuri manageriale, să cunoaştem care sunt cele mai frecvente fapte comise în zonă şi să luăm măsuri pentru supravegherea sit-urilor. Toate acestea asociate cu educarea oamenilor”, a fost sfatul procurorului general.
Marea Britanie, Danemarca şi Austria încurajează depunerea voluntară de obiective, inclusiv cu plata unor recompense.
Ernest Oberländer-Târnoveanu a dat exemplul legislaţiei în domeniu a altor ţări. ”Marea Britanie, de 20 de ani de când există Legea tezaurelor, a recuperat peste 1.300.000 de obiecte, dintre care vreo 300.000 de aur, de la tezaure valoroase până la tezaure monetare de peste 50.000 de piese. În partea opusă, este Turcia, unde activităţile de descoperire sunt foarte aspre, până la pedeapsa cu moartea. Grecia şi Italia, au şi ele o legislaţie foarte aspră, dar care nu împiedică pierderea uriaşă de patrimoniu din aceste ţări”.
Brăţara dacică din aur de 24 de karate cântăreşte 108 grame şi a fost serios deteriorată.
Potrivit directorului MNIR, ”Florin Stănciucu a făcut o descoperire în timpul unor lucrări de construcţii anexe ale gospodăriei sale. A descoperit un obiect care, din declaraţiile lui, l-a dat copiilor să se joace. Părţile care au ajuns la noi cântăresc 108 grame, dar cu siguranţă brăţara a fost mai mare, şi pe parcursul etapei dintre descoperire şi până la confiscare acest obiect a suferit o serie de degradări. Un fragment nu a fost recuperat”.
Citeşte şi: ULTIMA ORĂ: Senator PNL prins băut la volan, CONDAMNAT. Decizia de ultim moment a magistraţilor
Descoperirea este importantă, mai ales că până acum, pe teritoriul României ”cunoşteam un pandantiv descoperit în săpăturile de la Cârlomăneşti, o piesă de mici dimensiuni, care acum face parte din expoziţia ”Aurul şi argintul antic al României”, care poate fi văzută la Complexul Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte”.
Din analiza celorlalte descoperiri de brăţări dacice de aur, acestea erau rezervate vârfului elitelor politice, militare şi religioase în secolul I î.d.Hr. Brăţara de la Optaşi-Măgura are elemente comune cu cele de la Sarmizegetusa Regia, în sensul redării capului de dragon înaripat, inclusiv reprezentarea ochiului, care arată că meşterul a avut un caiet de modele şi s-a inspirat dintr-un prototip folosit în zona capitalei regatului dacic”, a mărturisit Ernest Oberländer-Târnoveanu.
O anchetă este în desfăşurare iar piesa de patrimoniu va rămâne la Muzeul Naţional de Istorie a României fără însă a fi expusă publicului.
Citeşte şi: Ministrul Muncii a făcut ANUNŢUL: Salarii mai mari cu 15%, anul viitor. Ce spune Olguţa Vasilescu despre pensii / VIDEO .
