DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Precedent PERICULOS la DIICOT - Timp de PATRU luni un birou teritorial a FUNCȚIONAT FĂRĂ NICIUN PROCUROR pe fondul modificărilor legislative

https://glasul-hd.ro/
birou dosare

Modificările succesive ce țin de vechimea procurorilor din sistemul judiciar ce pot accede la nivelul Direcțiilor din cadrul Parchetului instanței supreme, DNA și DIICOT, au condus se pare  la crearea unui precedent periculos în ceea ce privește buna funcționare a acestor structuri menite să gestioneze dosare complexe de mare corupție sau de crimă organizată, spun voci din sistem.

Citește și: IJ ar fi `lucrat pe SUB MÂNĂ` pentru ELIMINAREA procurorului din cazul COLECTIV...

Concret, pe de o parte pe fondul unui dezinteres accentuat al magistraților de a accede la aceste structuri unde nivelul de muncă este unul considerabil iar rezultatele cerute unele ireproșabile, iar pe de altă parte pe fondul creșterii perioadei de vechime necesare pentru un magistrat care ar dori să lucreze la aceste structuri, s-a ajuns la situația în care cel puțin un birou teritorial al DIICOT a funcționat timp de patru luni fără niciun procuror.

Citește și: Stârnit de JUDECĂTORII ICCJ, fostul ministru Berceanu a dat `BOMBA`:`Bechtel...

Concret, spun voci din sistem, în perioada octombrie 2020 - februarie 2021 Biroul teritorial al DIICOT din Hunedoara „nu a funcționat cu procurori”.

Toată activitatea a fost preluata are serviciul Teritorial Alba, pentru gestionarea dosarelor complexe ale Biroului Hunedoara. Astfel cinci procurori ai ST Alba  au gestionat spețele proprii cât și spețele de la BT Hunedoara.

După cele patru luni in care a funcționat fără procurori BT Hunedoara a primit doi procurori delegați de la parchetele regulare.

Citește și: Precedentul PERICULOS pe care îl ÎNCEARCĂ judecătorii din CSM...

În prezent un deficit de procurori este și la Birourile Teritoriale Teleorman si  Olt, care funcționează de doi ani de zile cu un singur procuror care instrumentează dosare dar face și activitatea judiciară in instanță.

Motivele pentru care au loc astfel de neajunsuri la nivelul DIICOT  ar fi acela că s-a mărit vechimea de accedere in aceasta structura a procurorilor tineri.

Contactați de STIRIPESURSE, oficialii DIICOT au confirmat informațiile fără a oferi însă alte amănunte sau detalii.

Oficiali din DNA au arătat pentru STIRIPESURSE că la nivelul Direcției nu s-a înregistrat niciodată situația în care o structură teritorială să ajungă în situația în care să opereze fără procurori. Însă, au precizat aceleași surse, s-a înregistrat și la nivelul structurilor teritoriale ale DNA subdimensionări majore ale schemei de personal.

Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` - Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR...

Reacția Direcțiilor și Sesizarea ICCJ...

Reducerea vechimii de la 10 la şapte ani pentru accederea într-un post de procuror DNA şi DIICOT este un demers legislativ necesar, menţinerea acesteia la 10 ani, în condiţiile existenţei unui deficit de personal de 40%, fiind de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, se arată într-un memoriu al DIICOT și DNA adresat CCR.

DNA şi DIICOT au anunţat recent că au trimis Curţii Constituţionale un Memoriu Amicus Curiae privind observaţiile lor cu privire la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sesizarea Instanţei supreme se referă la modificările adoptate luni de către Senat, prin care se reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

În contextul discutării de către CCR, pe 14 iulie, a sesizării ICCJ cu referire la reducerea vechimii necesare pentru funcţionarea în cadrul DNA şi DIICOT, reprezentanţii celor două instituţii solicită public instanţei de contencios constituţional să evalueze dispoziţiile criticate în mod obiectiv şi în concordanţă cu raţionamentul utilizat în deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.

Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ...

"Cu caracter principial, subliniem că modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcţionarea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT, este un demers legislativ necesar şi solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017 - 2021 cele două instituţii au întâmpinat dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%", explică DNA şi DIICOT.

Proporția directă dintre vechimea magistratului și infracționalitate...

Potrivit celor două unităţi de Parchet, menţinerea vechimii de 10 ani pentru procurorii care doresc să acceadă în aceste două structuri, în condiţiile existenţei unui deficit mare de personal, va duce la o gestionare "precară" a luptei împotriva criminalităţii şi corupţiei.

"Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA şi DIICOT, în condiţiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, asociate acestor tipuri de infracţiuni şi să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autorităţile naţionale din perspectiva convenţiilor internaţionale împotriva corupţiei, strategiilor de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate şi strategiei Uniunii Europene în materie de droguri", afirmă semnatarii memoriului.

În plus, consideră DNA şi DIICOT, modificarea criticată prin obiecţia de neconstituţionalitate nu este de natură să încalce nicio dispoziţie constituţională, argumentele referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 131 alin. (1) din Constituţie fiind tratate de instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa recentă cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.

"Argumentul principal de neconstituţionalitate, din perspectiva autorului obiecţiei, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun în ceea ce priveşte condiţiile şi modalitatea de accedere în funcţia de procuror în cadrul DNA şi DIICOT. Or, această opţiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat încă de la înfiinţarea DNA şi DIICOT, fără a pune vreodată o problemă de încălcare a normelor constituţionale. De altfel, în Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituţională a României îşi expune cu claritate opinia că 'înfiinţarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenţă materială (DNA sau DIICOT) sau personală (Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) constituie expresia opţiunii legiuitorului, care, în funcţie de necesitatea prevenirii şi combaterii anumitor fenomene infracţionale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora'", se aminteşte în memoriul trimis la CCR.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Conform documentului, mai mult, analizând derogări în ceea ce priveşte funcţionarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constituţională susţine în cuprinsul Deciziei nr. 390/2021 următoarele: "În ceea ce priveşte caracterul derogator al reglementării (...) opţiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înfiinţează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituţionalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituţională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile".

În acelaşi sens, în Decizia nr. 33/2018, CCR, fără a sesiza vreo problemă de constituţionalitate reiterează: "În prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în titlul III - Ministerul Public, capitolul II - Organizarea Ministerului Public, prevede trei secţiuni referitoare la structurile de parchet înfiinţate pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: secţiunea 1 - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţiunea 11 - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi secţiunea a 2-a - Direcţia Naţională Anticorupţie".

Cele două direcţii sunt structuri cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu competenţe în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, respectiv în combaterea infracţiunilor de corupţie, adaugă semnatarii memoriului.

Statutul procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în aceste structuri este cel prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun în materia statutului judecătorilor şi procurorilor. Însă, având în vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevăzut unele dispoziţii derogatorii sub aspectul condiţiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuală a rezultatelor sau de încetare a activităţii (revocarea prin ordin a procurorului şef) în ceea ce priveşte procurorii celor două direcţii, chiar în cuprinsul acestei legi, mai explică DNA şi DIICOT.

"Vechimea necesară pentru funcţionarea în cadrul unei structuri de parchet şi dobândirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevăzute în legea fundamentală şi nici nu sunt elementele esenţiale în ceea ce priveşte îndeplinirea rolului Ministerului Public în apărarea ordinii de drept. De altfel, dacă această teză ar fi fost adevărată, aceleaşi probleme de constituţionalitate s-ar fi pus şi în 2017, în momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru funcţionarea în cadrul DNA şi DIICOT. De asemenea, opţiunea pentru modalităţi diferite de accedere la o structură a sistemului judiciar se poate constata şi în ceea ce priveşte accederea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde legiuitorul a considerat că susţinerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curţi de apel nu este o variantă aptă să producă rezultatul dorit, fără ca această opţiune să conducă la o dezbatere privind constituţionalitatea normelor aplicabile", spun DNA şi DIICOT.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE ...

"Având în vedere însăşi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, jurisprudenţă pe care instanţa de contencios constituţional a susţinut-o în mod repetat, considerăm că nu există niciun element tehnic, obiectiv şi legal care să conducă în situaţia prezentă la un reviriment jurisprudenţial şi la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate doar prin raportare la instituţiile la care aceasta se referă", se mai transmite în documentul înaintat Curţii Constituţionale.

Sesizarea ICCJ către CCR - Egalitatea în drepturi

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis în 30 iunie, în unanimitate, sesizarea CCR pentru neconstituţionalitatea legii de modificare a Legilor 303/2004 şi 304/2009, adoptată luni de Senat.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, anunţa ”veşti bune pentru Justiţie”, respectiv deblocarea concursurilor în Magistratură şi îmbunătăţirea accesului la DNA şi DIICOT.

În realitate, alături de deblocarea admiterii în magistratură, cerută insistent de CSM în ultima perioadă, coaliţia a adoptat şi un al doilea proiect de lege, care conţine o modificare respinsă vehement de CSM: reducerea vechimii necesare pentru accederea procurorilor la DNA, de la 10 ani, la 7 ani.  De asemenea, cel de-al doilea proiect reglementează într-o manieră nouă şi transferul magistraţilor.

ÎCC J este de părere că tocmai această prevedere privind accesul la DNA şi DIICOT după 7 ani vechime este problematică, încălcând principiul egalităţii în drepturi.

Astfel, deşi legea prevede că pentru obţinerea gradului profesional superior este nevoie de o anumită vechime, în calculul căreia nu se ţine cont de perioada în care magistratul era auditor de justiţie (cursant INM), în cazul accesului procurorilor la DNA şi DIICOT, care le oferă acestora gradul de PÎCCJ, se ţine cont şi de perioada petrecută la INM.

Forma legii adoptată de Senat poate fi consultată AICI! (.pdf)

Secţiile Unite ale ÎCCJ sesizează CCR pentru următoarele motive:

- Neconstituţionalitatea legii în ansamblul său, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 referitoare la principiul bicameralismului;

- Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1 şi 2, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii;

- Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1 şi 2 în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii în drepturi;

- Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1 şi 2 în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.