DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Stârnit de JUDECĂTORII ICCJ, fostul ministru Berceanu a dat `BOMBA`:`Bechtel a venit în frunte cu AMBASADORUL Rosapepe, dacă tot vorbim de trafic de influență`

Radu Berceanu

Fostul ministru al Transorturilor, Radu Berceanu a dat, miercuri, o declarație de martor, în dosarul de mare corupție în care sunt judecați fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, fostul deputat Cristian Boureanu și cumnatul lui Mircea Geoană, Mihai Costea.

La termenul de miercuri al procesului fostul demnitar de la Transporturi a fost prezent și a explicat judecătorilor că afacerea Swietelski nu ar fi intrat în atribuțiile sale în perioada în care a condus ministerul, însărcinatul cu afaceri feroviare la acea vreme fiind secretarul de stat Dascălu.

Citește și: IJ ar fi `lucrat pe SUB MÂNĂ` pentru ELIMINAREA procurorului din cazul COLECTIV...

„Radu berceanu: mențin declarația de la urmărirea penală. Îi cunosc pe Vlădescu, Costea, Dascălu și Boureanu. Pe doamna Mititelu nu.

Îl cunosc de foarte multă vreme pe domnul Vlădescu. În 1997 când am ajuns în ministerul...El era acolo.

Iccj: țineați legătura cu dumnealui?

El era ministru de Finanțe în acea perioada și sigur că ne întâlneam și cu alte ocazii. Vorbesc de momente când trebuia să discutăm despre bugete și finanțări.

Iccj: strict despre Swietelsky.

Nu am purtat vreo discuție cu Vlădescu pe tema plăților către Swietelsky. Domnul Dascălu era secretar de stat în ministerul transporturilor. A fost numit de prim ministru de vreme ce era secretar de stat. Tot prim ministru îi și revoca.

În cadrul ministerului sunt de fapt patru ministere laolaltă și am avut patru secretari de stat. Le repartizam sarcnile din activitatea ministerului după competențele fiecăruia.

În diverse perioade și guverne Dascălu a fost însărcinat cu partea de finanțe, se ocupa de CFR, el fiind economist ...

Iccj: proiectul de reabilitare și plățile. Tot ce știți...

Eu am fost și sunt de părere că ceea ce se realiza era în sarcina precisă  a fiecaruia iar fiecare trebuia să își și asume . Desigur eu îi chemăm și întrebam cum decurg lucrurile.

Delegandu-le anumite responsabilități nu însemna că nu mă mai interesa despre acea parte de activitate. Când erau semnalate lucruri întrebam, chemăm pe cel în cauza și discutăm.

Uneori apăreau lucruri în presă. Alteori eram întrebat de prim ministru, de colegii de Guvern...

Citește și: Precedentul PERICULOS pe care îl ÎNCEARCĂ judecătorii din CSM...

N-am avut nicio discuție legată de Swietelsky pentru că așa a fost situația. Nu s-au ivit întrebări sau problematici privind modalitatea în care s-au luat decizii.

Dascălu s-a ocupat în totalitate de partea privind infrastructură feroviară.

Iccj: știați de situația întârzierilor la plata pt compania austriacă??

Nu. Nu cunoșteam. Alte companii și nu doar din zona feroviară ce aveau întârzieri de plata făceau documente. Uneori ajungeau să ceară audiență la mine ca să se plângă. Nu cunosc astfel de demersuri de la Swietelsky”, a explicat fostul ministru în fața judecătorilor.

Pus în fața unor adrese către Swietelsky, care purtau în josul paginii numele atât al său cât și al fostului ministru Vlădescu, Radu Berceanu a arătat că nu recunoaște documentele văzute și că nu știe cine le-ar fi putut redacta.

„Iccj: arătați martorului filă 132 din volumul ...

Da. Probabil că a venit în minister această chestiune dar nu a ajuns vreodată la mine.

Documentele erau repartizate către cei care aveau responsabilități în domeniul respectiv altfel nu mai avea rost delegarea de competență.

Iccj: dați filă mai departe la 133 și apoi 134...

Nu am cunsotință despre aceste scrisori. Nu am purtat eu discuțîi cu Vlădescu despre această corespondență dintre minister și Swietelsky.

Iccj: erau uzuale astfel de scrisori între minister și companii?

Da era foarte uzual. Unele companii care credeau că au ceva de luat de la ministerul Transporturilor veneau în frunte cu ambasadorii țărilor lor dacă tot mă întrebați. Au fost dese astfel de situații în care veneau acolo peste... 

Bechtel a venit de exemplu cu ambasadorul Rosapeppe (James Carew Rosapepe - ambasador al SUA în România - n.n.) în frunte  că tot vorbim aici de traficului de influență.

Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` - Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR...

Iccjj: întrebam dacă era uzual ca un ministru să răspundă la astfel de scrisori. Nu ne intresează dacă și cu cine vin companiile.

Nu era o regulă să răspundă ministrul. Uneori răspundea ministrul alteori prin secretarul de stat uneori chiar direct compania...

Iccj: erau firești promisiunile de efectuare a unor plăți??

Erau firești promisiunile că vom încerca...nu că vom face noi plățile.

Iccj: la urmărire ați spus că nu vi se par tipice aceste scrisori și că nu sunteți de acord cu astfel de manifestații.

Este posibil că cineva să fi făcut un draft de document dar aceste documente nu au ajuns vreodată la mine. Par documente în care se regăsește ce ar fi vrut Swietelsky să audă...sau să primească...

Nu cunosc nimic legat de discuțiile la ministerul transporturilor privind efectuarea plăților către Swieyelsky pentru tronsonul București Constanța.

Iccj: de ce nu aveți cunoștință despre activitatea privind acest tronson.

Pentru că ju eu mă ocupăm de această activitate. Așa cum am spus secretarii de stat ce aveau repartizată o anume parte de lucru din minister aveau și responsabilitatea sarcinilor.

Concert cel care aprobă solicitările de plata și care lua deciziile în minister era domnul dascălu

Iccj: în 2010 era criză financiară...

Întotdeauna în minister existau sume mult mai mici decât erau necesare pentru proiectele derulate. Pe domeniul feroviar absolut toate deciziile se luau de către dumnealui, de Dascălu...

DNA: cine avea atribuțîi de comunixa numele martorului pe relația dintre CFR și Swietelsky, CFR fiind în subordinea ministerului.

Cei ce aveau responsabilități in anume domeniu comunicau cu toate părțile ce intervenea pe domeniul respectiv.

La mine erau drumurile naționale și aviatia. Dacă voiam să fac o astfel de comunicare o dictam celor de la cabinet. Ei făceau un draft. Și când era totul în regulă semnăm și trimiteam.

Ixcj: de ce apare numele dvs pe aceastăa relație cu Sweietelsky?

Numele meu apare referitor la relația de corespondență către Swietelsky prin faptul că compania dorea să aibă documente semnate de la nivel cât mai înalt posibil.

Eu nu am de unde să știu de ce cineva a făcut un asemenea draft cu numele meu. Putea să fie un draft cu numele prsedinteleui și a primului ministru. De unde să știu eu.

Din punctul meu de vedere nimeni nu ar fi făcut un astfel de draft. Pentru că aveam ceva experiență ministerială și nu aș fi acceptat vreodată așa ceva astfel că l-aș fi dat afara.

Nu aș fi acceptat pentru că nimeni din minister nu e îndreptățit să facă drafturi ...

Iccj: totuși numele dumneavoastră este acolo în documente.

Nu știu cine a făcut. Sau de ce. Și eu pot merge acum acasă să scriu numele dumneavoastră pe un draft și să apară numele dumneavoastră acolo. Un astfel de document trebuia efectuat doar de către cabinetul ministrului.

DNA: va amintit că Dascălu să fi vorbit cu dumneavoastră legat de Swietelsky.

El nu a comunicat niciodată cu mine privind proiectul Swietelsky. Formula de introducere „Dear mister Schreiner„ este total neuzuală privind modalitatea de comunicare a ministerelor.

DNA: relația lui Dascălu cu Emil Boc. ... . Întrebarea era mai profundă. Întrebarea viza dedesubtul relațiilor dintre cei doi.

Primul ministru l-a numit în funcția de secretar de stat în ministerul transporturilor pe domnul Dascălu. Mai multe detalii despre relația dintre cei doi nu știu.

Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ...

DNA: a vorbit cu Boureanu despre contractul Swietelsky ?

Nu. Nu m-a abordat.

Avocat: Emil Boc era receptiv la rugămințile lui Dascălu?

Domnul Boc nu era receptiv la niciun fel de influențe inclusiv cele oficiale ale mele”, sunt cele discutate în sala de judecată pe parcursul audierii lui Radu Berceanu.

Dedesubturi...

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 - 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București - Constanța.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski - Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE ...

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR...

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 - 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

"O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă", a explicat fostul director anchetatorilor.

Citește și: Cel mai INCOMOD martor este chemat să VORBEASCĂ în dosarul legat de 'insula lui Dragnea'....

"Subiectul fierbinte"

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul "fierbinte".

"Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(...) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta", a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA

Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.

Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.

În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.

"Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.

În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.

În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.

Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.

Circuitul Porche-ului "în natură"

Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.

Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.

Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.

Citește și: Ministrul Justiției: Am transmis la Guvern proiectul de deființare al SIIJ...

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.

Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Citește și: Probleme MAJORE pentru fostul colonel care TĂIA și SPÂNZURA la BAD a Jandarmeriei Române ...

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

- suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;

- suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;

- suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;

- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;

- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;

- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.