DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

PSD vs PNL: Aceeași mizerie sau bătălia finală?

pnl psd

Încerc să explic de ceva vreme, în diverse emisiuni la care sunt invitat, că pericolul post-democrației, adică al lipsei de reprezentativitate politică și al rezultatelor electorale influențate de structuri subtile autohtone sau de aiurea, este unul major.

Văzând rezultatele alegerilor locale, și mai ales deznodământul acestora, se desprind 2 concluzii:

1. candidații francezi sunt clar mai slab pregătiți decât cei germani, măcar prin prisma rezultatelor obținute (prima câștigă la limită, în urma unui uriaș scandal, acuzată de manipularea voturilor, al doilea este ovaționat de toată lumea).

2. „Aceeași mizerie” conduce România, în aceeași formulă, de 12 ani.

Punctul 1 necesită o analiză complexă, vizând autonomia națională, atât cât mai există ea, și penetrarea sferelor politice de persoane considerate cel puțin agenți de influență ai puterilor de origine, însă oricum nu ar fi nimic nou în istoria ultimilor 150 de ani, și cu atât mai puțin a ultimilor 16, de când politica externă a României lipsește cu desăvârșire.

La punctul 2 lucrurile sunt mai simple, iar ele vor putea fi explicitate aritmetic, după un scurt istoric. La categoria anecdotică, să spunem că „fragila noastră democrație”, născută în 1990, a debutat cu victoria FSN, precursorul actualului PNL, pe filiera PDL. În pofida multor prostii vehiculate în media și nu numai, PSD este rezultatul fuziunii dintre PDSR și PSDR, primul dintre ele (PDSR) fiind partidul care a succedat FDSN (aripa ruptă din FSN după congresul din martie 1992, câștigat de Petre Roman). Așadar, bazele actualului PSD s-au pus în 1992, ulterior construindu-se filiale teritoriale în strânsă colaborare cu structurile sindicale. Mai departe, FSN a evoluat în PD, devenit PDL după fuziunea cu aripa ruptă de Stolojan din PNL în 2007 (PLD), și ajuns ulterior în PNL după fuziunea din 2014 (astăzi, Ludovic Orban ocupă fostul birou al lui Ion Iliescu din 1990 din Aleea Modrogan nr. 1).

Această recapitulare fiind făcută, ajungem la comparația ultimilor 12 ani și ultimelor 4 runde de alegeri (3 rânduri de parlamentare și 1 rând de locale, de săptămâna trecută).

parlamentare 2008: PSD + PDL = 66% (câte 33% fiecare)

parlamentare 2012: USL (PSD + PNL) = 66%

parlamentare 2016: PSD +PNL = 66% (46%, respectiv 20%)

locale 2020: PSD + PNL = 65% (31%, respectiv 34%)

Eliminând nuanțe multiple care au condus la actuala realitate politică, am sintetizat 7 concluzii simple:

A. Avem 2 partide de tip catchall, care schimbă între ele atât electori, cât și aleși (primari, parlamentari, membri). Cele două sunt partide care se identifică establishment-ului, sunt mari, structurate și foarte greu de diferențiat ideologic. Tehnic vorbind, politicile economice și fiscale ale PSD sunt din 2000 până azi mai degrabă de dreapta, singurele elemente stângiste fiind politicile sociale, în vreme ce valorile asumate sunt mai degrabă conservatoare, tradiționale, naționaliste, deci tot de dreapta. PNL face cam același lucru în sfera economică, ignorând însă necesitatea politicilor sociale, dar copiind mesaje progresiste de la USR, pentru a ține pasul cu marele rival din zona urbană și „educată”. Mai mult, liberali care să aplaude cătușele și instituțiile de forță, în detrimentul libertăților individuale numai în România există

B. Practic, PNL nu se luptă azi cu PSD, ci cu alter ego-ul său, mai proaspăt, mai isteric și mai proletar: USR. Dacă urmărim rezultatele în marile orașe câștigate de USR (Brașov și Timișoara, căci la Iași a câștigat un primar PSD, iar la Cluj Emil Boc e liberal doar în urma fuziunii), vedem exact tipologia de electorat PNL și PNȚ al anilor 90 sau al PNL de până în 2004 inclusiv. Să ne reamintim că victoria Alianței DA la localele din 2004 a venit prin alăturarea unui partid-guerilla cotat la 7% (PD) și a unui partid eminamente urban, intelectual și organizat mai degrabă precum un club, cotat la 20% (PNL), ambele declamând nu lipsa de performanță a guvernării Adrian Năstase, ci lupta împotriva corupției. Sună cunoscut, așa-i?

C. Singurul partid având conotații ideologice particulare, un oarecare populism de stânga (prin negarea valorilor tradiționale, deși mulți membri poartă ie la proteste, sau chiar a religiei) este USR: revanșard, violent în mesaje, legitim în rândul electoratului tânăr și presupus educat. Să le luăm pe rând: o parte dintre electori (18-27 de ani, să zicem, pentru a acoperi o decadă) votează protestatar, ca orice nouă generație din istorie, din sentimentul de revoltă, iar cei de 28-37, aparținând precariatului (google it!) sunt departe de capacitatea de analiză critică a celor instruiți înainte de 1989. Ambele categorii sunt „asuprite” de consumerismul care le furnizează o falsă stimă de sine, sunt bombardate de stimuli puternici, tehnologici, motiv pentru care sunt și ușor de profilat și țintit cu mesaje simple și dure (cele mai relevante exemple sunt legenda urbană conform căreia IT-iștii votează USR, deși facilitățile fiscale pentru această branșă au fost acordate de PSD, pe vremea lui Adrian Năstase, sau că pro-occidentalii urăsc PSD, în condițiile în care negocierile de aderare euroatlantică au fost duse și încheiate de același premier PSD, iar orientarea apuseană a României a fost inițiată de Ion Iliescu, prin Acordul de la Snagov, din 1995).

D. Conexiunile dintre numărul de voturi al partidului majoritar (alianță sau nu), de 66%, și președintele României se repetă în oglindă la ultimii 2 șefi de Stat: Traian Băsescu scade rapid după 2004, dar este revigorat de suspendarea votată de PSD și PNL în 2007, iar PDL ia un scor excelent în 2008, și un mandat mai mult decât PSD în Parlament. Klaus Iohannis cunoaște același traseu începând încă din 2016, dar PSD se asigură că îl revigorează încă de la începutul lui 2017. Traian Băsescu va câștiga un al doilea mandat în 2009, iar PDL va ajunge în sondaje la 45%. Gestionarea crizei din 2010 va transforma PD într-un partid mic, de doar 16% în 2012, salvat doi ani mai târziu de fuziunea cu PNL. Rămâne să vedem cum vor gestiona Klaus Iohannis și PNL anunțata criză economică de anul viitor.

E. Fluiditatea votului despre care vorbeam la început dă nu doar măsura absenței ideologizării electoratului, dar mai ales a absenței înțelesului ideii de reprezentativitate în clasa politică. Teoretic, democrația reprezentativă nu organizează alegeri pentru ca majoritatea să supună minoritatea, ci pentru ca reprezentanții tuturor să găsească soluțiile necesare coeziunii sociale și evitării conflictelor sociale. Din păcate, astăzi vedem exact opusul, atât în discursurile de la Cotroceni, cât și în ales PNL și USR.

F. Șansa PSD este să se consolideze electoral, atât cât se poate în câteva luni, pentru a avea un scor bun la parlamentare, spre a fructifica opoziția care urmează. Spun opoziție pentru că prima șansă de a forma viitorul guvern o are PNL (alături de UDMR și PMP, dacă partidul lui Traian Băsescu va face pragul). În cel mai rău caz pentru PNL, vom avea un Cabinet care va include și USR (rău pentru că disensiunile vor apărea rapid, iar PSD se va legitima ca unic opozant). Dacă pe lângă această consolidare se vor întări și relațiile externe, de diplomație politică la Washington și Bruxelles, și se va capacita și o echipă de comunicatori eficienți, credibili, atunci PSD are șansa de a obține spre 50% din voturi în 2024.

G. Dacă scenariul revigorării PSD se va realiza, atunci vom vedea sfârșitul PNL în forma actuală, și posibil o fuziune a acestuia cu USR, după 2024, în care „liberalii” să vină cu zestrea organizatorică de primari, iar USR cu o bună parte din urbanul mare. Ar fi șansa mare pentru clarificarea scenei politice, dominate de frământări și clivaje încă de la finalul secolului XIX. Să nu uităm că, exceptând momentul 1990, când FSN a obținut 66% (sună cunoscut, da?) nicio coaliție suficient de puternică în Parlament (PSD și PD în 2009, USL în 2012) nu a demarat reformele structurale administrative care să aducă România în secolul XXI (tranșarea situației constituționale și reorganizarea administrativă).

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.