Războiul morților din Valea Uzului: Rezistența crucii celtice

În Valea Uzului, doar morții mai trăiesc. Și fantomele trecutului, înviate de UDMR. Așa cum este reclamația lui Kelemen Hunor privind crucea de piatră din cimitirul satului, pentru că ar fi simbol legionar. Și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” s-a ”crucit” în fața aberantei solicitări ca Ministerul Culturii să-și retragă avizul pentru valoarea artistică a simbolului creștin.

Din 2017, nu mai există niciun locuitor în sat. Dar depopularea nu preocupă pe nimeni. Așa cum nu interesează nici faptul că scandalul privind cimitirul internațional de la Valea Uzului a pornit, de fapt, de la reconfigurarea impusă printr-un transfer de teren efectuat ilegal, în 2001, de directorii de cadastru din Harghita și Bacău. Să fi pus atotputernica mafie forestieră din zonă ochii pe cele 6000 de hectare de pădure? Să fie exacerbarea extremistă a acestei false dispute și un paravan al jafului, nu doar sămânța de scandal de care UDMR avea nevoie pentru a trece pragul electoral la europarlamentare?

Institutul ”Elie Wiesel” a risipit acum și ultima acuzație, cea referitoare la simbolistica monumentului funerar de la Valea Uzului, unde odihnesc 1306 militari de șapte naționalități, căzuți în cele două războaie mondiale: „Simbolul este răspȃndit ȋn ȋntreaga Europă, cu o frecvență sporită pe monumente funerare din Irlanda și Scoția. Ȋn Romȃnia, se ȋntȃlnește cu precădere ȋn zona Maramureșului, atȃt pe monumente funerare, cȃt și pe porțile de lemn maramureșene”.

De asemenea, adăugăm noi, pe lângă insulele britanice, crucea celtică se regăsește și în Franța – în Normandia și Masivul Central. Cele mai vechi cruci păstrate de acest fel datează din secolele IX-X, precum cea de la Monasterboice, din Irlanda, unde ruinele sunt considerate monument național. Faptul că fugitiv, în cursul istoriei, acest simbol a fost utilizat de grupări de extrema dreaptă ce înseamnă – că toate crucile celtice, din Irlanda la porțile maramureșene, trebuie trecute prin foc?

Ce ar trebui făcut atunci cu statuile lui Horthy și piețele ce-i poartă numele în Ungaria, servind cultul – unic în Europa! – al unui dictator fascist responsabil de moartea a 600.000 de evrei din Ungaria și Transilvania ocupată?

Din păcate, acest cult fascist hrănește o politică revizionistă pentru care circul în jurul cimitirului de la Valea Uzului e doar un episod din spirala a ceea ce profesorul Dan Dungaciu acuză ca fiind co-suveranizarea Transilvaniei – strategie din care face parte, de altfel, și preluarea în curs a presei de limbă maghiară din Ardeal sub controlul financiar și ideologic al guvernului Orban.

”As­tăzi, Ungaria nu vrea să rupă Transilvania de Ro­mâ­nia, că ştie că nu poate. Dar va dori un statut special pentru această regiune. La fel ca Rusia, în Transnistria şi în Dombas. Consecinţa slăbiciunii statului român va duce la decuplarea Transilvaniei de Bucureşti şi la manifestarea ei autonomă, even­tual în siajul Budapestei nu ca supusă, dar sub o influenţă maghiară. În Transilvania este cultivată de ani de zile o stare de spirit favorabilă unui astfel de scenariu, pe fondul neputinţei clasei noastre po­litice. Putem asista, deci, la o federalizare de facto a României. Nu e nevoie ca Ungaria să ceară mo­di­ficarea frontierelor, pe care nimeni nu o va aproba”, avertiza, de anul trecut, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

Este un avertisment sever în acest sens scandalul de la Valea Uzului – cândva, un important obiectiv de pe Linia Arpad, sistemul de fortificații ridicat de Ungaria horthystă în Carpații Orientali.

foto: cea mai veche cruce celtică păstrată în lume, cu o vechime de peste 1000 de ani, este monument național în Irlanda