Premium
Legislatura 2012 - 2016 se încheie, noul Parlament fiind convocat marți, de la ora 12,00, de președintele Klaus Iohannis. A fost a șaptea legislatură a Senatului după 1989 și a doua în care parlamentarii au fost aleși prin sistem uninominal. Pentru legislatura 2016-2020, parlamentarii au fost aleși pe liste de partid. Legislatura a început la Senat sub conducerea liberalului Crin Antonescu (decembrie 2012 — martie 2014) și s-a încheiat sub conducerea lui Călin Popescu-Tăriceanu, fost liberal și actual copreședinte al ALDE.
Cele mai multe acte normative inițiate de Guvern și dezbătute de Senat, preponderent în calitate de primă Cameră sesizată, au fost adoptate în primul an al legislaturii, în 2013, anume 117 proiecte de lege și 203 ordonanțe (OG și OUG), conform bazei de date a Senatului. În 2014 au fost adoptate 97 de proiecte de lege inițiate de Guvern și 98 de ordonanțe, în 2015 — 95 și 140, iar în acest an — 57 și 104.
Dacă senatorii au adoptat în primii doi ani ai legislaturii 69, respectiv 93 de propuneri legislative inițiate de ei, în ultimii doi ani numărul acestora s-a mărit considerabil ajungând la 226 în 2015 și 160 în 2016. Anul electoral 2016 a fost caracterizat de o activitate mai redusă în plen și în comisii în lunile premergătoare alegerilor locale și parlamentare — respectiv mai și noiembrie, senatorii acordând mai mult timp activității în circumscripțiile electorale. În decursul celor patru ani ai legislaturii, senatorii s-au reunit în ședințe de plen: 69 în 2016, 98 de ședințe în 2015, 52 în 2014 și 70 în 2013.
Una dintre legile importante asupra cărora senatorii au trebuit să se pronunțe în primul an de mandat a vizat scoaterea din competența DNA a efectuării urmăririi penale în cazul infracțiunilor de înșelăciune, evaziune fiscală sau fraudă vamală cu pagube materiale mai mari de un milion de euro, echivalent lei, care nu au legătură cu corupția. Senatorii au decis că, pentru aceste infracțiuni, urmărirea penală va fi efectuată de către Parchete, pentru a evita pe viitor supraîncărcarea procurorilor care activează în cadrul Direcției. De asemenea, senatorii au aprobat, tot în primul an al legislaturii 2012-2016, Ordonanța 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic și consular al României care prevede crearea unei noi instituții judiciare — indemnizația diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei, acordată pentru un număr maxim de 250 de persoane.
În cel de-al doilea an de mandat, senatorii au adoptat proiectul care completează Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul de specialitate juridică care au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune de corupție ar putea să nu mai beneficieze de pensia de serviciu. Și Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost modificată prin votul plenului Senatului în sensul că încuviințarea executării silite ar putea fi făcută de executorul judecătoresc și nu de instanța de executare.
În ce privește instituțiile statului, plenul Senatului a adoptat Ordonanța 1/2014, care stabilește înființarea Departamentului pentru Situații de Urgență, ca structură specializată, fără personalitate juridică, în cadrul MAI. Prin proiectul legislativ se înființează și Comitetul Național pentru Intemperii și Calamități, precum și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.
Un alt proiect adoptat a vizat organizarea și funcționarea Poliției Române, în sensul ridicării funcției de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) la rang de secretar de stat. Printre principalele acte normative adoptate, în anul 2015, de Senat se numără Codul de procedură fiscală și Codul fiscal, care a vizat, în primul rând, reducerea TVA la 9% la alimente, cu excepția băuturilor alcoolice. Ulterior, Codul fiscal a fost adoptat și de Camera Deputaților cu prevederea potrivit căreia cota standard de TVA scade de la 24% la 19% începând din data de 1 ianuarie 2016. Președintele Klaus Iohannis a solicitat însă Parlamentului reexaminarea proiectului, iar Senatul a adoptat cererea președintelui, modificările aduse Codului fiscal vizând reducerea TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 și la 19% de la 1 ianuarie 2017.
Senatorii au mai aprobat OG 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, menită să susțină fiscalizarea veniturilor realizate de operatorii economici, dar și legea privind votul prin corespondență, alegătorii din străinătate putând să opteze pentru această procedura printr-o cerere scrisă transmisă ambasadei sau printr-un formular online. Senatul a adoptat, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind pensiile aleșilor locali, iar conform unui amendament, "primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții CJ care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare (...) sau ale vârstei standard reduse (...) au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizație pentru limita de vârstă dacă nu sunt realeși pentru un nou mandat". Un alt amendament prevede că "indemnizația pentru limita de vârsta se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat".
Totodată, Senatul a modificat Statutul aleșilor locali prin adoptarea unei propuneri legislative care prevede încetarea de drept a calității de consilier local, județean, respectiv de primar sau de președinte al CJ în cazul condamnării "prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare". În ultimul an al legislaturii 2012-2016, programul legislativ al Senatului a inclus adoptarea de acte normative, printre care se numără Legea dării în plată; Legea privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule, dar si modificarea proiectului de lege privind votul în diaspora (în sensul că în procesele verbale întocmite de birourile electorale se consemnează, în mod distinct, și numărul alegătorilor care votează prin intermediul urnei speciale).
De asemenea, Senatul a adoptat propunerea legislativă a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017, dar și pe cea privind acordarea medaliei de "Mamă — eroină" femeilor care au cel puțin cinci copii. Modificarea Legii fundamentale, marcată de ample dezbateri în Comisia comună a Senatului și Camerei Deputaților la mijlocul acestei legislaturi, a fost abandonată după ce parlamentarii au analizat sute de amendamente din partea societății civile. Asupra propunerii legislative de revizuire a Constituției, semnată de un număr de 108 senatori și 236 de deputați, au formulat observații Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția, urmând ca alte amendamente să fie enunțate de partidele politice și alte instituții ale statului. Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a arătat pe 21 aprilie 2015, sceptic în privința finalizării procesului de revizuire a Constituției, afirmând că nu știe dacă un astfel de proces mai trebuie continuat în lipsa unui consens politic.
Moțiunile simple și de cenzură au constituit un instrument uzitat de deputații Opoziției în legislatura care se încheie în decembrie 2016. Cabinetul condus de premierul social-democrat Victor Ponta până în noiembrie 2015 s-a destrămat în urma demisiei premierului după tragedia de la Clubul Colectiv. Parlamentul a acordat apoi votul de încredere cabinetului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. Dacă Guvernul Cioloș nu a avut de înfruntat nicio moțiune simplă la Senat, cabinetele Ponta s-au confruntat, în anii 2014 și 2015, cu cinci moțiuni simple la Senat și patru moțiuni de cenzură în plenul reunit al Parlamentului, toate având același deznodământ după dezbatere — respingerea.
Din cele 176 de mandate de senator de la începutul legislaturii, în prezent mai sunt ocupate doar 155. Unii dintre cei care nu și-au încheiat mandatul fie au fost numiți în conducerea unor instituții ale statului, fie sunt cercetați ori condamnați penal, un senator a decedat (Ștefan Stoica, decedat 4 februarie 2014), alții au renunțat la viața politică ori au câștigat alegerile locale, devenind primari sau consilieri.
Liderul grupului PSD Ilie Sârbu a renunțat în septembrie 2015 la mandat fiind numit în funcția de consilier de conturi și vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, iar fostul președinte al Comisiei juridice Toni Greblă a fost numit în februarie 2014 judecător la CCR, funcție din care a demisionat un an mai târziu. Mihai Răzvan Ungureanu a părăsit Senatul după ce Parlamentul l-a numit director al SIE.
Printre cei al cărora mandat a încetat din cauza problemelor cu justiția se numără Dan Voiculescu, Olosz Gergely, Darius Vâlcov, Antonie Solomon, Sorin Roșca-Stănescu, Doina Tudor, Gabriel Oprea. Alți senatori pentru care au fost adresate Senatului cereri ale justiției referitoare la imunitatea parlamentară sunt Varujan Vosganian, Ecaterina Andronescu și Dan Șova, dar aceștia și-au încheiat mandatul de senator.
De asemenea au ieșit din viața politică senatorii Vasile-Cosmin Nicula, Șerban Mihăilescu, Ionuț Elie Zisu. Unii senatori au renunțat la calitatea de parlamentar în favoarea celei de ales local — Gabriela Firea, primar general al Capitalei, Gabriel Mutu — primarul sectorului 6, Gheorghe Flutur — președintele Consiliului Județean Suceava, Alin Tișe — președintele Consiliului Județean Cluj, Pataki Csaba — președinte al CJ Satu Mare. În cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2014, Akos Mora a demisionat aflându-se în stare de incompatibilitate. În luna mai a anului 2014 au fost organizate alegeri parlamentare parțiale, fiind validați în funcția de senatori social-democratul Mihnea Costoiu și conservatorii Ilie Năstase și Alfred Laurențiu Mihai.
Migrația parlamentară a constituit și în legislatura care se încheie un fenomen care a afectat toate grupurile parlamentare. Dacă structura Senatului a inclus la debutul legislaturii șase grupuri parlamentare PSD, PNL, PDL, PC, PP-DD și UDMR, care s-au păstrat pe parcursul a două sesiuni, în februarie 2014 grupul PP-DD s-a desființat ca urmare a migrării mai multor senatori către UNPR. Grupul UNPR, constituit la începutul sesiunii februarie-iunie 2016, a fost desființat la sfârșitul acesteia, tot ca rezultat al migrării mai multor senatori, de această dată preponderent către PSD. Grupul senatorilor social-democrați a avut pe parcursul întregii legislaturi cea mai mare pondere, conform Agerpres.
Începând din septembrie 2014 grupurile senatoriale ale PNL și PDL s-au unificat, iar grupul conservator a devenit liberal-conservator și ulterior ALDE. În consecință, structura Senatului la final de mandat a fost alcătuită din patru grupuri parlamentare — PSD, PNL, ALDE și UDMR, cărora li se adaugă senatorii independenți. După alegerile parlamentare din 11 decembrie, în structura noului Senat, pentru legislatura 2016-2020, cele mai multe mandate au revenit PSD — 67, urmat de PNL cu 30 de mandate, USR—13, UDMR și ALDE câte nouă mandate și PMP — opt.
