Rumen Radev caută reapropierea de Rusia: 'În Bulgaria, Rusia se bucură în mod istoric de un tratament prietenesc'

Preşedintele bulgar Rumen Radev, primul şef de stat bulgar care se întâlneşte cu un omolog rus după zece ani, a subliniat într-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant înaintea vizitei sale în Rusia că este "importantă restabilirea încrederii" şi a refuzat să comenteze afirmaţiile în sensul că Rusia intervine în afacerile interne ale ţării sale, transmite luni BTA, informează Agerpres.

Rumen Radev, care începe luni o vizită de două zile în Rusia, a insistat în interviu că "absenţa prelungită a dialogului este în dezacord cu interesele" celor două ţări.

Vezi și: Ministrul de externe german face declarații sfidătoare la adresa americanilor: 'Este vorba despre interesele noastre reale de securitate'

El a refuzat să comenteze o declaraţie a predecesorului său Rosen Plevneliev în sensul că Rusia finanţează partide politice şi intervine în afacerile interne ale ţării sale, exprimându-şi totuşi "convingerea că astfel de acţiuni nu pot fi decât dăunătoare într-o ţară în care Rusia se bucură în mod istoric de un tratament prietenesc".

Întrebat cum le-a explicat Bulgaria partenerilor săi din Uniunea Europeană decizia de a nu expulza diplomaţi ruşi, în marja scandalului Skripal, preşedintele bulgar a declarat că a fost o "decizie responsabilă şi "singura posibilă într-o situaţie atât de complicată care necesita un răspuns principial şi înţelept pe termen lung".

Vezi și: Rusia face manevre de amploare în Marea Azov. Ucrainienii se arată îngrijorați

El a adăugat, legat de sancţiunile adoptate împotriva Rusiei după anexarea Crimeii, că "sancţiunile afectează toate părţile şi sunt un instrument ineficient". Radev a pledat pentru implementarea acordurilor de la Minsk, care "ar face posibilă restabilirea încrederii între UE şi Rusia", notând că Bruxelles şi Moscova "trebuie să decidă dacă vor să-şi dezvolte relaţiile şi să-şi rezolve divergenţele prin dialog sau prin renunţarea la dialog" şi amintind că în ultima vreme are loc o activare a dialogului, în contextul vizitelor în Rusia a cancelarului german Angela Merkel, săptămâna trecută, şi săptămâna aceasta a preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Preşedintele bulgar a mai menţionat că Bulgaria şi Rusia au început deja să ia măsuri de simplificare a regimului de vize, măsuri care dau rezultate bune în ce priveşte schimburile turistice.

Întrebat în legătură cu acordul financiar în valoare de 40,5 milioane de euro semnat în martie de guvernul bulgar cu corporaţia rusă MiG privind întreţinerea avioanelor de luptă MiG 29 ale forţelor aeriene bulgare, Rumen Radev a observat că suma este insuficientă pentru a asigura capacitatea de zbor a unui număr suficient de avioane până la intrarea în serviciu a unui nou tip de aeronavă. "Problema întreţinerii tehnice a aviaţiei de luptă nu se va rezolva, dar va permite Bulgariei să-şi asigure suveranitatea aeriană", a menţionat el, potrivit BTA.

Preşedintele bulgar a mai spus, legat de acelaşi subiect, că realist vorbind nu este posibilă cumpărarea de noi avioane MiG din Rusia întrucât conform cerinţelor aprobate de guvernul bulgar noile aparate de luptă trebuie produse şi folosite în cel puţin un stat membru al NATO sau UE.

Vezi și: Președintele Ucrainei acuză: 'Nord Stream 2 are misiunea doar să dezbine unitatea Europei și în cele din urmă să distrugă UE'

"Trebuie remarcat că Alianţa nord-atlantică nu a luat o decizie privind crearea unei aşa-zise Flotile a Mării Negre. Bulgaria a considerat întotdeauna că măsurile luate în sfera apărării nu trebuie să ducă la o escaladare a tensiunilor. Atât statele NATO, cât şi Rusia trebuie să respecte acest principiu în regiunea Mării Negre", a spus Radev.

Şeful statului bulgar a evocat în interviul acordat Kommersant şi problema energiei, afirmând că în opinia sa Bulgaria are nevoie de livrări directe de gaz natural rus via Marea Neagră, printr-un aşa-zis "Bulgarian Stream", care ar fi o "abordare dictată de bun simţ şi de cerinţele de securitate şi eficienţă energetică nu doar în ce priveşte Bulgaria, ci UE în general". El şi-a exprimat totodată speranţa ca Moscova şi Bruxelles să manifeste deschidere faţă de această idee.

La întrebarea corespondentului Kommersant dacă Bulgaria şi UE au convenit în privinţa tranzitului gazului rus via Bulgaria, prin conducta Turkish Stream, după 2019, Rumen Radev a dat asigurări că "Bulgaria este ferm hotărâtă să-şi consolideze poziţia de centru regional de distribuţie a gazului şi UE susţine această idee", menţionând că unul din principalele obiective ale studiului de fezabilitate, pentru care UE a alocat 920.000 de euro prin facilitatea Connect Europe, este creşterea tranzitului de gaz, inclusiv din Rusia, pe teritoriul bulgar.

Rugat să comenteze implicaţiile pentru securitatea energetică a Bulgariei şi a UE ale faptului că Turcia ar urma să devină ţară de tranzit pentru gazul rusesc, în locul Bulgariei, ca urmare a înlocuirii gazoductului South Stream cu Turkish Stream, preşedintele bulgar a remarcat că ţara sa este "o opţiune logică pentru creşterea livrărilor de gaz rus către Europa" şi şi-a exprimat convingerea că "ajungerea gazului rus direct la ţărmul bulgar al Mării Negre este în interesul nostru comun". Mai mult, sistemul existent şi operaţional de transmisie şi interconectoarele de gaze cu statele vecine îi conferă Bulgariei un argument foarte puternic în favoarea acestei opţiuni, a notat Radev.

Vezi și: Partidele eurosceptice ar putea deveni a treia forță în legislativul european cu ajutorul FPOe

Preşedintele bulgar a mai afirmat, legat de proiectul centralei nucleare de la Belene, că au fost investiţi până acum 3000 de milioane de leva din banii contribuabililor şi cea mai mare a echipamentelor au fost achitate şi livrate, iar investitorii străini manifestă interes faţă de proiect. "Mă aştept ca guvernul bulgar să continue implementarea acestui proiect prin selectarea unui investitor strategic", a mai spus Rumen Radev.